Narcis SIRETEANU

Artiştii adevăraţi rămân toată viaţa nişte copii. Aşa este titanul Steven Spielberg, care pe lângă filmele sale grave a creat şi câteva pelicule cu... desene animate. Dar nu desene animate simple, ci desene animate muzicale. Memorabil este „An american tail”, care datează din anul 1986.

Este povestea unui şoricel delicat, care emigrează cu familia din Rusia ţaristă în America, pentru că tatăl său, un talentat muzician, a auzit că acolo nu sunt pisici. „În America nu sunt pisici, / Iar străzile sunt pline cu brânză”, sună ademenitor refrenul emigraţiei.

În Rusia ţaristă, mai precis în oraşul Minsk, pisicile care le mâncaseră sufletul sunt din rasa celor cazace, fiind evidentă aluzia regizorului evreu la raidurile cazacilor, temuţi pentru antisemitismul lor sângeros. Nu întâmplător familia de şoareci se numeşte... Mousewitz.

Din păcate pentru familia şoricelului, în America sunt pisici şi încă unele fără scrupule, cu gheare foarte ascuţite, folosite pentru a se umple de dolari. Se vede că în America până şi pisicile sunt americane. Vorba lui Maxim Gorki: „În China toţi locuitorii sunt chinezi şi chiar şi împăratul tot chinez este”.

Vă recomand cu multă căldură filmul, care poate fi vizionat fără probleme pe net. Unele scene te distrează, altele îţi înmoaie sufletul. Râzi şi plângi. Asta înseamnă să te confrunţi cu opera unui adevărat artist. Ca o notă în plus de atracţie, una din vocile filmului aparţine unuia din actorii mari ai lumii, Cristopher Plummer.

Creaţia lui Spielberg mai are marele merit că a lansat un cântec superb, cântat de şoricelul Feivel împreună cu surioara lui, şoricuţa Tania. Cântecul se numeşte „Somewhere, out there” şi a făcut o carieră de sine stătătoare, independentă de film. Dacă vreţi să-mi faceţi o plăcere, ascultaţi-l pe youtube. Îl găsiţi în interpretarea Lindei Ronstatd, în duet cu James Ingram.

Eu cam asta am avut astăzi de zis. Să mai uităm puţin de lumea atât de urâtă în care trăim.

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.