Narcis SIRETEANU

Ne mândrim şi noi ca popor cum ne dictează mintea noastră nu foarte abundentă. Nu ne mândrim cu ce avem azi prin ogradă, ci cu ce am avut ieri şi alaltăieri. Ne mândrim, bunăoară, cu generaţia de aur a fotbalului românesc, în care sunt incluşi foşti jucători excepţionali ca Gică Hagi şi Popescu, Dan Petrescu, Răducioiu şi alţii. Tot ce se întâmplă azi în sportul nostru cu băşica rotundă se raportează la zăpezile de altădată călcate de crampoanele lor.

În acelaşi fel retrospectiv, ne mândrim cu generaţia de aur a gimnasticii feminine româneşti. Aici, suverană absolută – „number one” în crăcănări, sărituri şi alte giumbuşlucuri de circ - este Nadia Comăneci. Această femeie intens stafidită a fost cândva zână. Iar pentru noi, care nu ştim să ne aliniem la mersul dictat de timp, zână va rămâne de-a pururi.

Ne mai mândrim şi cu alte generaţii de aur, din alte domenii sportive. Avem o generaţie de aur în canotaj, cu Patzaichin la timonă. Ne fudulim, cum ne fudulim cu bundiţele şi cuşmele de oaie, cu generaţia de aur a tenisului de câmp, sau cu aceea din spectaculosul sport al aruncării cu privirea... Peste tot unde îţi faci rotocol privirea, nimereşti peste generaţii de aur, care din păcate ţin toate de litera istoriei, nu de actualitate.

Dureros. Poate că nu ar strica să ne îndreptăm atenţia şi spre domeniile extrasportive, fericite cu generaţii de aur bine înfipte în solul prezentului. Să luăm doar generaţia de aur a corupţiei româneşti. Ţara asta a fost măcinată de corupţie de când este ea pe harta lumii. Dar cu asemenea genii ale corupţiei, cum avem astăzi, nu s-a mai răsfăţat în viaţa e. Aşa un nepotism, aşa o golănie generalizată, aşa o scoatere pe tarabă a oricărui principiu nu s-a mai pomenit vreodată.

Uite, până şi „zâna” Nadia Comăneci l-a avut ca naş de cununie pe-un campion al corupţiei. Adrian Năstase. Cum ne mândrim cu ea, s-ar cuveni să ne mândrim şi cu el. Că amândoi sunt campioni, medaliaţi cu aur.

Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.