Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Citind cele ce urmează să nu credeţi cumva că sunt misogin. Dimpotrivă, respect femeile, pe unele le admir, pe câteva chiar le iubesc sau le-am iubit. Dar sunt momente când prostia femeilor mă lasă fără cuvinte. Prin vigoarea ei şi mai ales prin inventivitatea cu care se exprimă.
Una din aceste căi de exprimare constă în dezgolirea ţâţelor, pusă în operă de reprezentantele sexului mişto pentru a protesta public. Şi protestează cu sfârcul gol împotriva dictaturii lui Putin, împotriva sălbăticiei cu care sunt ucise animalele, împotriva masacrării populaţiei civile de nu ştiu unde. Protestează şi iar protestează, fiindcă le place şi libertatea, dar le place şi să stârnească erecţii cât furnalul. Să nu ne revoltăm: aşa este, de miliarde de ani, firea femelelor.
Dar de ce renunţă luptătoarele pentru democraţie la sutien? De ce îl zvârl în pubelă? Ca să atragă mai uşor atenţia asupra lor, normal. Însă atunci, de ce nu-şi duc striptizul până la capăt, ca măcar privitorii să-şi facă o imagine completă asupra argumentelor pe care le au? De ce umblă cu jumătăţi de măsură? De ce chiloţii nu cunosc şi ei soarta sutienelor, dezbrăcate şi aruncate cât colo? Ori luptă, ori ce aia a mă-sii.
Respect femeile, pe unele le admir, pe câteva chiar le iubesc sau le-am iubit. Însă rămân bărbat. Şi-n această calitate cred că mult mai eficiente ar fi nişte proteste la scula goală. Nişte organe sexuale masculine manifestând în piaţă sunt mult mai penetrante, chiar şi vizual. Alt succes ar avea revendicările lor. Gândiţi-vă ce eficient ar fi un protest împotriva lui Ponta la scula goală. Sau împotriva lui Antonescu.
Doar împotriva femeilor din politică succesul ar sta sub semnul îndoielii, fiindcă efectul ar putea fi invers. Dacă bunăoară s-ar protesta la scula goală împotriva babei norica de la penele, săraca ar înţelege că-i vreo ofertă şi ar trimite numaidecât secretara să-i cumpere un snop. Iar lenuţa, monica sau roberta s-ar arunca fără să stea pe gânduri de la etaj, sperând să nimerească în cea mai vârtoasă.
Acest text este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
(27 sep 2013, 12:34:38
Dacă ai fi conectat la alte izvoare de informare, altele decât robinetele de lături mioritice, ai fi putut avea ocazia să deslușești împreună cu reporterii France 2 (cu reluare pe Tv5 Monde ), dedesubturile, simbolistica și implicațiile Femeilor mediteraneene în complexul fenomen cunoscut sub titulatura Primăvara arabă.
Deosebit de cuprinzător și edificator, acest REPORTAJ profesionist prezenta importanța acțiunii civice a femeilor arabe (și nu numai) în desfășurarea evenimentelor sociale din țările în cauză: Egipt, Tunisia, Maroc, Libia, Israel, Algeria, etc.
Reportajul , realizat de Serge Moati (France2) era intitulat „Méditerranéennes – mille et un combats”
și se derula de-a lungul unui fir roșu călăuzitor, marcat punctual prin prezentarea a câte unei activiste și militante din fiecare țară, precum și rolul lor covârșitor în coagularea acelei conștiințe sociale – masă critică utilă declanșării evenimentelor transformatoare.
Sar peste amănunte, precizând doar ineditul cuprinzător al rostirii finale ale uneia dintre feministe Amira Chebli (tunisiancă, exilată în Franța, simplă dansatoare cu o cultură și o inteligență uimitoare): „Doar atunci când nu mai ai nimic de pierdut începi să crezi că poate fi posibil!” – cu referință la idealul acțiunii egalitariste.
Însă, ar fi trebuit să vezi o puștoaică egipteancă –Aliaa Elmahdy, în ce mod a reușit să aducă în atenția publică a unei societății fundamentaliste închistate, problematica drepturilor femeii: pur și simplu a postat pe Facebook o simplă poză de-a ei, în care apărea nud.