Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Regele Mihai a încetat din viaţă, ieri, 5 decembrie 2017, la ora 13, la reşedinţa sa din Elveţia, a anunţat Casa Regală a României, citată de Mediafax.
La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria. Trupul Regelui Mihai va fi adus în țară cu un avion militar, pe 13 decembrie și va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar slujba de înmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
"La dorinţa Custodelui Coroanei române, funeraliile Regelui Mihai I vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte.
Începând de mâine (n.r. - astăzi), cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Condoleanţe pot fi transmise online, la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje.
Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine (n.r. - astăzi), la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale", se spune într-un comunicat al Casei Regale.
Guvernul a decretat, marți, trei zile de doliu național pentru Regele Mihai, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Regele Mihai I era singurul fost şef de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.
Regele Mihai I rămăsese singurul fost şef de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
La începutul anilor ʼ90, Regele a fost demonizat de birourile de propagandă ale celor "emanaţi" de evenimentele din 1989: vezi episodul sinistru al urmăririi de pe autostradă şi al expulzării din ţară sub ameninţarea armelor. În 1992 i s-a permis să-şi viziteze ţara cu prilejul Sărbătorilor Pascale. Vizita a avut loc în perioada 25-27 aprilie, iar sosirea Regelui la Bucureşti a scos în stradă mai mulţi oameni decât în oricare alt prilej din istoria României.
Speriaţi de uriaşul val de simpatie cu care a fost întâmpinat Regele, puterea de atunci i-a interzis acestuia accesul în ţară pentru încă cinci ani.
Abia în 2001, Familia Regală şi-a stabilit reşedinţa în ţară, la Palatul Elisabeta.
Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma la Londra, în 1947, când a participat la căsătoria principesei Elizabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.
Regele Mihai I şi principesa Ana de Bourbon-Parma, care a devenit, astfel, regina Ana, s-au căsătorit pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. Căsătoria lor a durat până la decesul Reginei, în 2016.
Regele Mihai I şi Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia şi Principesa Maria.
De la fatidica dată de 30 decembrie 1947, când Regele a fost silit să abdice ("a fost abolită monarhia", cum au spus comuniştii) şi "a fost instaurată" Republica, au trecut aproape 70 de ani.
70 de ani de derapaje. Atât până în 1989, cât şi după aceea. În tot acest timp, însă, putem consemna, în istoria naţională, şi un foarte scurt moment de normalitate: cele 15 minute în care Regele Mihai şi-a citit mesajul în Parlamentul României, în dimineaţa zilei de 25 octombrie 2011.
Principesa Margareta va prelua conducerea Casei Regale
Alteţa Sa Regală Margareta va prelua conducerea Casei Regale a României.
Conform informaţiilor furnizate pe 9 noiembrie, după decesul Regelui Mihai I moştenitor la Şefia Casei Regale este Alteţa Sa Regală Margareta, în timp ce soţii şi copiii principeselor nu au titluri.
Actualul consort al Moştenitoarei la Şefia Casei Regale a României este Alteţa Sa Regală Radu, Principe al României (ad personam).
Potrivit sursei citate, membrii Casei Regale a României sunt următorii: Alteţa Sa Regală Elena, Principesa României (jure sanguinis); Alteţa Sa Regală Sofia, Principesa României (jure sanguinis); Alteţa Sa Regală Maria, Principesa României (jure sanguinis).
