OSCE cere autorităţilor române să finalizeze procedurile de dezincriminare a calomniei

Reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul OSCE şi-a exprimat îngrijorarea, marţi, cu privire la o recentă decizie a Curţii Constituţionale a României prin care insulta şi calomnia ar putea redeveni fapte penale şi a cerut autorităţilor să finalizeze procedurile de dezincriminare a acestora.

Pe 29 aprilie, Curtea Constituţională a emis o decizie prin care insulta şi calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală.

"Decizia Curţii Constituţionale se opune eforturilor anterioare de a dezincrimina insulta în România", i-a scris, marţi, Dunja Mijatović - reprezentantul pentru libertatea presei din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) - lui Titus Corlăţean, ministrul român de Externe.

Potrivit osce.org, Mijatović a reamintit de recentul mesaj pe care preşedintele Traian Băsescu l-a transmis de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, care venea în sprijinul dezincriminării insultei şi calomniei.

"Cred, în continuare, că o reglementare şi un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, şi nu din afara lui", l-a citat Mijatović pe Băsescu.

"Autorităţile ar trebui să profite de oportunitate şi să dezincrimineze insulta ca parte a procedurilor de modificare a Constituţiei", a mai spus Mijatovic. "Prin dezincriminarea insultei, România şi-ar cimenta poziţia în grupul în creştere al ţărilor care admit că este important ca jurnaliştii şi media să-şi facă treaba fără să le fie teamă că vor fi urmăriţi penal", a adăugat aceasta.

Curtea Constituţională a emis o decizie prin care insulta şi calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală, a scris recent "Gândul", precizând că judecătorii CC au decis, în 29 aprilie, în unanimitate, că "dezlegarea" dată în 2010 de Curtea Supremă magistraţilor, prin care se clarifica faptul că articolele de lege referitoare la insultă şi calomnie "nu mai sunt în vigoare", este neconstituţională. Totuşi, în practică, judecătorii nu pot fi forţaţi să aplice această decizie a CC, pentru că prevederile Codului Penal în vigoare nu mai conţin o asemenea realitatea juridică. Practic, Parlamentul este chemat să repare legislativ o gafă făcută în urmă cu 6 ani, când nu a pus în aplicare o decizie obligatorie a Curţii Constituţionale, a evidenţiat sursa citată.

"Practic, rămâne situaţia de dinainte de 2007, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta şi calomnia. Dar cine ştie cum vor acţiona instanţele de judecată? Presei nu convine situaţia, însă vreau să vă spun că din 47 de state ale Consiliului Europei, 33 incriminează insulta şi calomnia. Printre ele se numără şi state precum Germania. Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie să decidă ce fac", a explicat un judecător al Curţii Constituţionale pentru "Gândul".

Contactat de "Gândul", un alt judecător CC a explicat de asemenea că "nu se poate vorbi de incriminarea celor două fapte, întrucât a incrimina este treaba legiuitorului, Palament sau Guvern".

"Gândul" aminteşte că, în 2006, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a propus o serie de modificări ale Codului Penal, iar Parlamentul le-a votat, adăugând printre propuneri şi abrogarea articolelor 205, 206 şi 207 din Codul Penal, care priveau insulta şi calomnia. Articolele au fost eliminate astfel din Codul Penal.

În 2007, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată împotriva ziarului "Gazeta de Sud-Est", hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituţia, în sensul în care dreptul la imagine şi la intimitate este garantat de Constituţie, deci nu poate rămâne nereglementat de lege. Curtea arăta că "libertatea de exprimare nu poate fi înţeleasă ca un drept absolut" şi "nu există nicio incompatibilitate între principiul libertăţii de exprimare şi incriminarea insultei şi calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracţiuni".

"Parlamentul nu a făcut nimic atunci. Dar nici nu trebuia să facă, pentru că prevederile respective ar fi trebuit să reintre automat în vigoare, o dată ce abrogarea lor a fost declarată neconstituţională. Nu se putea face abrogarea abrogării", a explicat un judecător CC pentru "Gândul".

Codul Penal a rămas într-adevăr neschimbat, aşa cum decisese Parlamentul, a notat în continuare "Gândul". Pentru a lămuri acest vid legislativ, în 2010, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii, arătând că în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos - unii magistraţi consideră că insulta şi calomnia sunt fapte penale, alţii care consideră că nu. În consecinţă, instanţa supremă a decis că magistraţii trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, aşa cum a decis Parlamentul.

Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de două ieşence, într-un proces în care acestea au depus plângere împotriva deciziei procurorului de a da NUP într-un dosar privind calomnia sau insulta. CC a admis excepţia şi a spus că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2010, nu respectă Constituţia şi nici decizia Curţii din 2007. Astfel, insulta şi calomnia ar trebui să rămână în Codul Penal, aşa cum erau înainte de momentul 2007, a mai scris sursa citată.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces în care Aneta Veronica, din Iaşi, îşi acuză mai mulţi vecini de abuz contra intereselor persoanei, insultă şi calomnie, în contextul unei dispute legate de datorii ale asociaţiei de locatari şi de administrarea blocului, potrivit gandul.info. Avocata femeii este chiar fiica sa, iar procesul a început în 2010. Mama şi fiica au apelat la Curtea Constituţională după ce procurorul a dat NUP pentru insultă şi calomnie întrucât faptele fuseseră scoase din Codul Penal în 2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în 2011, iar la Curte a ajuns în martie 2012, scrie gandul.info.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, vineri, un mesaj de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, precizând că el crede, în continuare, că o reglementare şi un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, şi nu din afară.

"În această zi jurnaliştii din toate colţurile lumii sărbătoresc una dintre cele mai importante valori democratice, libertatea presei. În România, libertatea presei a fost câştigată cu mari eforturi şi consolidată tot mai mult în ultimii ani, inclusiv prin dezincriminarea, ca faptă penală, a insultei şi calomniei, dar şi prin reuşita tuturor celor care s-au împotrivit adoptării unei legi a presei", se arată în mesajul preşedintelui Băsescu, publicat de Administraţia prezidenţială.

"Am susţinut necondiţionat eforturile lor şi cred, în continuare, că o reglementare şi un control al presei trebuie să vină din interiorul breslei, şi nu din afara lui", continuă Traian Băsescu.

Preşedintele le transmite tuturor celor care profesează în mass-media mult succes în activitatea lor, dar şi "multă putere şi tărie de caracter pentru a putea lupta împotriva celor care urmăresc să le îngrădească libertatea şi să-i subjuge propriilor interese personale".