Persoanele care nu plătesc contribuţia la sănătate primesc servicii medicale doar în caz de urgenţă

Persoanele care nu plătesc contribuţia la sănătate primesc servicii medicale doar în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor infecţioase şi al celor din Programul naţional de imunizări, în cadrul unui pachet minimal de servicii stabilit prin contract, potrivit proiectului Legii sănătăţii.
Potrivit proiectului noii Legi a sănătăţii, pus miercuri în dezbatere publică, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi al celor prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin Contractul cadru, la valoarea tarifelor pentru serviciile de sănătate respective prevăzute în acest document.
Nerespectarea obligaţiilor de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate duce la diminuarea pachetului de servicii de bază. Această diminuare are loc după trei luni de la ultima plată a contribuţiei.
Asiguraţii au dreptul la pachetul de bază de servicii medicale de la data începerii plăţii contribuţiei la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate în condiţiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creanţele bugetare, se mai arată în proiectul de act normativ.

La ce venituri se calculează contribuţia la sănătate

Veniturile asupra cărora se calculează contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt cele definite în cuprinsul Codului fiscal. Acestea reprezintă: veniturile din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente; veniturile din activităţi independente; veniturile din agricultură; veniturile din cedarea folosinţei bunurilor; veniturile din investiţii; veniturile din premii şi din jocuri de noroc; veniturile din alte surse, cu excepţia veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare, dobânzi şi veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei.
Persoanele cu veniturile lunare sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată au obligaţia plăţii contribuţiei calculate la acest nivel.
Persoanele care nu realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, dar care au obligaţia să se asigure, plătesc contribuţia lunară de asigurări sociale de sănătate calculată la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Persoane asigurate din oficiu

Potrivit proiectului, există mai multe categorii de persoane considerate asigurate, plata contribuţiei provenind din diverse surse legale, printre care bugetul de stat, angajatori, fondul de şomaj. Este vorba despre soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, cei care se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi cei care află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv până la trei ani în cazul copilului cu handicap sau se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între trei şi şapte ani. Persoana care are în întreţinere o astfel de persoană are obligaţia plăţii contribuţiei de 5,5 la sută calculată la jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
De asemenea, în aceeaşi categorie intră pensionarii cu venituri din pensii mai mici de 740 lei sau persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, cele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi cele care se află în executarea măsurilor prevăzute la articolele 105, 113 şi 114 din Codul penal, respectiv cele care se află în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.
Sunt considerate asigurate şi persoanele care fac parte dintr-o familie ce are dreptul la ajutor social potrivit Legii 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legi, cetăţenii români care sunt victime ale traficului de persoane pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri, personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii 416/2001.

Proiectul noii Legi a sănătăţii a fost pus, miercuri, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate private şi posibilitatea spitalelor de a se organiza ca unităţi cu statut de fundaţie sau chiar de societate comercială fiind printre principalele modificări.
Termenul limită până la care se pot face propuneri la proiectul de lege este de zece zile, însă documentul va rămâne pe site până în 28 ianuarie 2012.
Preşedintele Traian Băsescu declara recent că noua Lege a sănătăţii, care modifică din temelii sistemul de sănătate, nu poate fi implementată de la începutul anului viitor sau de la mijlocul anului.
"Ea trebuie dezbătută o lună, două, trei, cât o fi nevoie până obţine o masă critică de susţinători, trecută prin Parlament într-o formă sau alta - prin asumare sau prin dezbatere în cele două Camere - şi trebuie lăsat un timp pentru începerea implementării ei", a spus Traian Băsescu.