Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Persoanele care primesc beneficii sociale, precum indemnizaţia de creştere a copilului, venitul minim garantat şi alocaţia pentru susţinerea familiei, vor rămâne fără aceste drepturi pe o perioadă de cinci luni dacă nu îşi achită taxele şi impozitele locale.
Suspendarea beneficiilor sociale pentru neplata taxelor locale a fost decisă prin ordonanţă de urgenţă şi este argumentată de Guvern prin necesitatea aplicării prevederilor Legii asistenţei sociale.
"Actul normativ prevede unele modalități de penalizare pentru persoanele care primesc beneficii sociale și nu plătesc taxele și impozitele locale, astfel încât să fie implementate prevederile Legii asistenței sociale. Astfel, se suspendă pe o perioadă de 5 luni beneficiul de asistență socială acelor persoane care nu își vor achita taxele și impozitele locale", este soluţia Guvernului.
În baza Legii asistenţei sociale, autorităţile administraţiei publice locale constituie un fond de asistenţă pentru plata beneficiilor sociale acordate din bugetul local. Sumele necesare pentru acest fond sunt asigurate inclusiv din bugetele locale. De asemenea, serviciile sociale sunt finanţate şi din bugetul local.
Prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul a decis să introducă şi sancțiunea de suspendare a alocaţiei pentru susţinerea familiei în situația în care titularul nu depune în termen declarația pe propria răspundere în vederea menținerii acordării acestui drept.
Totul se raportează la indicatorul social de referinţă
Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern mai stabileşte că alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de creştere a copilului, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei.
Ordonanţa stabileşte că toate beneficiile sociale vor fi raportate la indicatorul social de referinţă, care are valoarea de 500 lei, Guvernul susţinând că nu vor fi modificate cuantumurile beneficiilor şi indemnizaţiilor sociale şi că acestea rămân la același nivel exprimat în lei și reglementat în prezent.
Actele normative modificate în acest sens sunt Legea 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, Legea 416/2001 privind venitul minim garantat (ajutor care va fi acordat pe baza unei liste a bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale, similară celei utilizate în prezent pentru ajutorul de încălzire a locuinței), OU 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi. Legea 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.
La finalul anului trecut, Guvernul a decis ca indemnizaţia de şomaj să reprezinte 75% din valoarea indicatorului social de referinţă, de 500 lei, şi să nu mai fie raportată la salariul minim, cuantumul indemnizaţiei scăzând ca urmare a modificării sistemului de raportare.
Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti - cu excepţia indemnizaţiei de şomaj - suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.
Noua modalitate de calcul nu duce la scăderea prestaţiilor sociale
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) precizează că raportarea la Indicatorul Social de Referinţă (ISR) nu scade cuantumul prestaţiilor, ci aduce ordine în sistem, precizând că până acum prestaţiile sociale erau stabilite prin hotărâri de guvern.
"Această ordonanţă de urgenţă aduce o modalitate de calcul unitară şi stabileşte ca toate prestaţiile sociale să se raporteze la un indicator social de referinţă. ISR reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat. Pentru anul 2012, ISR a fost stabilit la o valoare de 500 de lei, prin Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi prin Legea cadru a Asistenţei Sociale 292/2011", se mai arată în comunicat.
MMFPS mai precizează că ISR este o practică europeană şi este prima oară când prestaţiile sociale sunt raportate la un astfel de indicator, iar pe măsură ce legile subsecvente ale noului Cod al Asistenţei Sociale intră în vigoare, cele 54 de prestaţii din prezent vor fi reduse la nouă tipuri de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi.
Astfel, se va institui venitul minim de inserţie prin unificarea actualului venit minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, acesta urmând să se aplice din 2013, alocaţia de stat pentru copii şi alocaţia de plasament vor fi menţinute la cuantumul actual, iar indemnizaţiile, stimulente şi ajutoarele pentru creşterea copilului se vor menţine din prestaţiile actuale care privesc indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi stimulentul lunar (OUG 111/2010) şi cele şapte tipuri de indemnizaţii şi ajutoare care se acordă persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap.
Tot din 2013 se instituie indemnizaţii pentru persoane cu nevoi speciale, prin modificarea Legii 448/2006, iar indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA, ajutorul pentru persoane refugiate şi ajutorul de urgenţă vot fi menţinute la cuantumurile actuale.
La aceeaşi nivel se menţin şi facilităţile, respectiv contribuţiile de asigurări de sănătate (beneficiari ai venitului minim garantat şi ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului), transportul pentru persoane cu dizabilităţi, subvenţionarea dobânzilor la creditele pentru persoane cu dizabilităţi.
"Noua modalitate de calcul nu duce la scăderea prestaţiilor sociale. Acestea rămân la acelaşi nivel reglementat în prezent. În schimb, de acum încolo, prestaţiile nu vor putea fi modificate decât printr-o schimbare a Indicatorului Social de Referinţă. Orice modificare a Indicatorului Social de Referinţă va duce, implicit, la modificarea în cascadă a tuturor prestaţiilor sociale. În acest fel, vom avea o imagine corectă şi de ansamblu asupra tuturor modificărilor", a mai precizat MMFPS.
