Ion DRĂGUŞANUL

NEGOSTINA. O parte a moşiei târgului Siret, cea dinspre sud, a fost dăruită, în 1747, de Ioan Mavrocordat Vodă lui Constantin Sturza pentru a înfiinţa, acolo, un sat. Dar satul se înfiinţează, cu 37 familii de colonişti ruteni, abia în 1779, numărul coloniştilor sporind, până în 1784, când satul era trecut în tabelul parohiilor bucovinene drept Negrişeni, la 58 familii. Partea din Bucovina a satului Negostina s-a numit Verpole, iar cea din Moldova, Rudeşti.
În 13 august 1798, Iordachi Ramadan şi jupâneasa Smaranda, care stăpâneau o jumătate din satul Negoscina, obţinută la schimb cu Vasile Niculce (care o avea de la ruda soţiei sale, Constantin Sturza), vindeau partea lor de sat baronilor armeni Nicolai şi Iacob Kapri de Mărăţăi, feciorii lui Andrei Kapri, pentru 30.000 florini. Baronii Kapri vor vinde jumătate din satul Negostina, partea de jos, pentru 15.000 galbeni turceşti, în 23 aprilie 1806, lui Mihai, fiul lui Hagi Iosef Panicevici.
Panicevici va lăsa, prin testament, partea de jos a satului Negostina, în 12 iunie 1826, lui Andrieş Capri, fiul cumnatului său, Nicolai Andrieş Capri, pe care îl adoptase şi crescuse de mic copil.
Biserica Sfântului Dimitrie din „Negoştina” sau „Negrişeni” a fost construită, între anii 1883-1885, de baronul Andrei Kapri, de feciorii lui, Nicolai şi Dominic, fiind dotată cu un iconostas de Antonia Kapri., pe locul unei bisericuţe vechi, cu acelaşi hram, aflată, în 1843, când avea 735 enoriaşi, sub patronatul lui Andrei Kapri, paroh fiind Theodor Dracinschi. În 1876, când avea 1.215 enoriaşi, biserica se afla sub patronatul lui Dominic Kapri, paroh fiind Ioan Gramatovici. În 1907, patron bisericesc era evreul Emil Adelsberg, paroh fiind Vladimir Hacman, născut în 1860, preot din 1886, paroh din 1897, iar cantor, din 1905, Ioan Smocot, născut în 1879.
O şcoală cu două clase avea să fie deschisă la Negostina, în 1885, odată cu biserica nouă¹.
După o perioadă de timp, în care s-a numit Neguşcina, Negurscina, Negursina sau Negortschina, Negostina capătă vigoare, ajungând, în 1890, la o populaţie de 1.308 locuitori. Învăţător era Eustachie Strişca, paroh – Ioan Gramatovici, iar cantor bisericesc – Dimitrie Smocot.
O listă de subscripţie pentru construirea bisericii ortodoxe din Cacica, din decembrie 1891, încredinţată lui „Ioan alui Grigori Gramatovici, paroch în Negoştina”, conţine următoarele nume de localnici: Mihaiu Mihailiuc, învăţătorul Entichie de Strişca, cantorul Dimitrie Smocot, Andreiu Gheorghian, Dimitrie Grigoraş, Ioan alui Mihaiu Seredenciuc, Vasile Bejenariu, Grigori Saucaliuc; Mihaiu Zebreniuc, Vasile alui Andreiu Voloşciuc, Vasile alui Onofreiu Andriciuc, Vasile alui Andreiu Fraseniuc, Dimitrie Zebreniuc, Miron Cozarciuc, Teodor Chideşa, Dimitrie Fediuc, Mihaiu Costeniuc, Petrea Zebriniuc, Mafteiu Hrihorciuc, Georgi alui Toader Chideşa, Ilie Clem, Teodor Harasemiuc, Constantin Serdenciuc, Vasile Harsemiuc, Ignatie Harasemiuc, Iacov Hrihorciuc, Vasile Bileţchi, Ignatie Costeniuc, Cornelie Mandiuc, Ioan Carpiac, Eudochia Goraşciuc, Zoiţa Rijciuc, Maria Fraseniuc, Ana Serdenciuc, Eudochia Fraseniuc, Zoiţa Zebriniuc, Varvara Bileţchi, Elena Tanasiciuc, Sofia Mandiuc, Eudochia Chideşa, Maria Grigoraş, Ana Clem, Maria Fraseniuc, Rina Fediuc, Domnica Bejenariu, Acsenia Grigoraş, Titiana Rijciuc, Achelina Grigoriciuc, Paraschiva Fediuc, Maria, soţia lui Petru Grigoraş, Ioan Volosciuc, Vasile alui Emilian Bileţchi, Ilie Fraseniuc, Ana, soţia lui Teodor Bileţchi, Vaselina Abramiuc, Vasile Clem, Irina Saucaliuc, Maria Bileţchi, Maria Harsemiuc, Paraschiva Cozariuc, Ioan Grigoraş, Ioan Zebriniuc, Paraschiva Serdenciuc, Gavril Coroliuc, Maria Dascaliuc, Maria Cozariuc, Maria alui Dumitru Scinec, Zoiţa Bejenariu, Nastasia Serdenciuc, Alexandra Fraseniuc, Teodosia Andriciuc, Acsenia Serdenciuc, Nastasia Ariciu, Domnica Coroliuc, Ioan Chideşa, Maria Bejenariu, Maria Grigoriciuc, Dumitru Verdenciuc, Niculaiu Zebreniuc, Ştefan Hârleţu, Grigori Zebriniuc, Ioan alui Ştefan Seredenciuc, Ioan alui Petru Grigoriciuc, Teodot Grigoraş, Domnica Serdeniuc, Domnica, soţia lui Domiţian Zebriniuc, Dimitrie Tanasiciuc, Ciprian Mandiuc, Ioan alui Nichita Harasemiuc, Mihaiu alui Ion Fediuc, Georgi alui Ştefan Andriciuc, Ana Grigoraş, Eufemia Abramiuc, Zoiţa Costeniuc, Ioachim Voloşciuc, Grigori Grigoriciuc, Sofia Fraseniuc, Teodor alui Constantin Abramiuc, Vasile alui Ion Volosciuc, Nastasia Chideşciuc, Nastasia Costeniuc, Maria, soţia lui Georgi alui Vasile Fediuc, şi Eudochia Clem².