Funcţionarii publici anunţă grevă generală pe termen nelimitat din 27 septembrie

Funcţionarii publici vor declanşa greva generală pe termen nelimitat din 27 septembrie, a anunţat, ieri, liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, apreciind că "funcţionarul public este flămând şi îndatorat".

El a declarat, într-o conferinţă de presă, că aproximativ 34.000 de funcţionari publici afiliaţi la Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici vor intra în grevă generală pe termen nelimitat, din 27 septembrie, cerând revenirea la salariul avut înainte de diminuarea cu 25%, stoparea disponibilizărilor şi protecţia juridică a funcţionarilor publici.

Preşedintele SNFP a spus că este posibil ca Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie să se solidarizeze cu greva generală a SNFP.

"Dacă vom reuşi să corelăm acţiunile sindicale şi cu alte federaţii, putem devansa data grevei generale în 22 septembrie, atunci când va fi un mare miting în Capitală, dar noi nu vom mai participa la pichetări şi mitinguri pentru că nu am rezolvat nimic cu aceste proteste", a afirmat Sebastian Oprescu.

Potrivit acestuia, odată cu declanşarea grevei generale va fi blocată activitatea în 350 de instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, precum Garda Financiară, Inspecţia Muncii, Protecţia Consumatorilor, CNSAS, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor, Garda Naţională de Mediu.

Liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici a mai spus că jumătate dinte funcţionarii publici au un salariu cuprins între 600 şi 700 de lei.

"Funcţionarul public este flămând, îndatorat, n-are stabilitatea locului de muncă, stabilitate salarială, iar cu aceşti funcţionari nu se pot combate fenomenele care afectează bugetul de stat, adică evaziunea fiscală, munca la negru, protecţia consumatorului", a adăugat Oprescu.

Sindicaliştii mai cer protecţia juridică a funcţionarilor publici "împotriva abuzurilor contribuabililor de rea-credinţă şi a oamenilor politici aflaţi în fruntea instituţiilor publice faţă de funcţionarii aflaţi în exercitarea prerogativelor de autoritate de stat".

Ei arată că statul de drept nu poate exista fără ca funcţionarul public, purtător de autoritate, să beneficieze de protecţia legii.

"Răspunderea juridică a funcţionarului public să nu poată fi atrasă decât după judecarea actului de autoritate impus de către acesta. Dacă actul de autoritate este viciat de interese personale, atunci, şi numai atunci, funcţionarul public să răspundă juridic", mai arată liderii SNFP.

Potrivit sursei citate, solidarizarea organizaţiilor sindicale este o necesitate în această perioadă şi trebuie să se reflecte prin organizarea unor acţiuni de protest comune, "imediate şi radicale".

Peste 20.000 de sindicalişti ai CNSLR-Frăţia vor participa, în 22 septembrie, la un miting şi un marş în Capitală, a anunţat, luni, preşedintele Confederaţiei, Marius Petcu.

Petcu a declarat, luni, după Consiliul Naţional al CNSLR-Frăţia, că s-a decis organizarea unui miting şi a unui marş, în aceeaşi zi cu anunţatul protest al Federaţiei "Sanitas", în 22 septembrie, şi că a transmis şi celorlalte confederaţii propunerea de a face un protest comun, dar nu a primit semnale că ar fi de acord.

"Îi aştept pe colegii mei de la celelalte confederaţii. Până la urmă lupta noastră nu este pentru a satisface cerinţele membrilor CNSLR-Frăţia, sunt pentru toţi salariaţii din România, nu văd de ce data de 22 septembrie nu este potrivită şi pentru celelalte confederaţii sindicale", spunea Petcu.

Petcu a precizat că, dacă există neînţelegeri sau divergenţe între liderii de sindicat, ele nu sunt justificate pentru a expune membrii de sindicat.

"Noi vrem să dăm semnalul că dincolo de dispute, oamenii sunt aşteptaţi să îşi manifeste nemulţumirea, pentru că drepturile lor au fost încălcate", a subliniat liderul sindical.

Petcu a mai spus că prin mitingul din 22 septembrie încearcă să tragă un semnal serios de alarmă, că nu mai acceptă această politică de austeritate "pusă doar pe umerii salariaţilor şi a cetăţenilor simpli".

Liderul sindical spune că dacă după 22 septembrie, protestul lor rămâne fără rezultat, vor iniţia o "acţiune cu caracter civic" în care să aducă toţi nemulţumiţii din România la un protest.

Sindicaliştii vor un salariu minim pe economie la nivel naţional de cel puţin 750 de lei, revenirea la salariile din 2009, stoparea disponibilizărilor, păstrarea actualei forme a Codului Muncii, blocarea iniţiativei privind anularea negocierii la nivel de ramură.

Salariile din sectorul bugetar au scăzut, la 1 iulie, cu 25 la sută, Guvernul vizând astfel reducerea cheltuielilor bugetare, în încercarea de a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 6,8 procente convenită cu FMI.