Executivul român şi-a propus să aloce din ce în ce mai puţini bani pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, conform unui program de investiţii în astfel de proiecte prezentat, miercuri, de şeful Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).

Documentul din care şeful ANAR Marius Postelnicescu a citat arată că, pentru anul viitor, suma de investit în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor este de 2,11 miliarde de lei noi.

Pentru anul 2010, suma alocată pentru aceste lucrări scade până la cuantumul de 1,78 miliarde, pentru ca, în 2011, să ajungă la aproape 914 milioane de lei.

Asta deşi tot Postelnicescu a subliniat, în finalul prezentării sale, că schimbările climatice sunt "o ameninţare tot mai serioasă".

"După cum observaţi, putem să vorbim de o alternanţă mai rapidă a unor perioade ploioase, caracterizate chiar prin debite istorice, cu perioade secetoase, acesta fiind un indiciu clar al faptului că schimbările climatice sunt o ameninţare serioasă a secolului nostru", a precizat Postelnicescu.

Postelnicescu a arătat că, în 2008, ANAR a cheltuit, până la sfârşitul lunii august, un total de 359,5 milioane de lei, banii reprezentând un total al cheltuielilor pe anul în curs în toate domeniile gestionate de instituţie şi nu numai sumele alocate infrastructurii de protecţie la inundaţii.

 

Inundaţiile din vara anului 2008 vor însemna pentru ANAR o cheltuială de 75 de milioane de lei,

Inundaţiile din vara anului 2008 vor însemna pentru ANAR o cheltuială de 75 de milioane de lei, bani ce urmează să fie cheltuiţi până la sfârşitul lunii noiembrie pentru reabilitarea digurilor şi a altor sisteme de apărare la inundaţii distruse în urma revărsării apelor în Moldova şi Maramureş.

"Avem o hotărâre de Guvern ce ne permite să demarăm proiectul de reabilitare a lucrărilor hidrotehnice afectate de inundaţii şi care trebuie refăcute. Ele vor fi din nou funcţionale, sperăm noi, la sfârşitul lunii noiembrie", a spus Postelnicescu.

Referindu-se la cauzele inundaţiilor din vara acestui an, Postelnicescu a indicat atât defrişările masive din zona de nord a Moldovei, cât şi, în special, faptul că râurile care s-au revărsat au avut debite "istorice", care se produc o dată la o mie de ani.

Totuşi, directorul general Postelnicescu i-a lăudat pe specialiştii din subordinea sa, care au gestionat bine acumulările de apă, reuşind să ţină în acestea volume foarte mari de apă şi salvând, astfel, de la inundare "zeci de localităţi situate pe o lungime de 400 de kilometri, în Lunca Prutului".

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Investiţii din ce în ce mai mici în lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.

Comentarii