Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Corespondenţa dintre România şi Ucraina din perioada inundaţiilor, făcută publică de vecinii noştri, a determinat ministerul de interne din România să-şi nuanţeze declaraţiile.
Este foarte probabil ca autorităţile noastre să fi avut toate datele necesare, dar să nu le fi valorificat eficient, fie din neştiinţă, fie că nu le-au putut corela cu date cât de cât exacte de pe teritoriul românesc.
Autorităţile din Ucraina probează cu documente ucrainene şi româneşti că au anunţat debitele râurilor Prut, Siret şi Nistru încă din data de 23 iulie, dar refuză orice comentariu despre faptul că autorităţile din ţara noastră nu au valorificat corespunzător datele primite.
Guvernatorul de Cernăuţi, Vladimir Kuliş, a declarat, în conferinţă de presă, la Cernăuţi, că primele avertismente către autorităţile din România au fost trimise în data de 23 iulie, la ora 16.00.
„Ministerul Mediului din România a avut la dispoziţie două-trei zile să ia măsuri; noi nu aveam încă inundaţii când am comunicat nivelul apelor în amonte. Consulul României la Cernăuţi a primit, de asemenea, permanent toate datele pe care le-a cerut. Nu comentez ce se întâmplă pe teritoriul României, dar partea ucraineană a informat la timp”, a declarat guvernatorul Cernăuţiului.
Vladimir Kuliş a precizat că face aceste declaraţii doar pentru clarificarea relaţiilor cu Suceava, cu România şi cu ceilalţi parteneri din Uniunea Europeană şi pentru a îndepărta speculaţiile în legătură cu poziţia ţării sale în perioada inundaţiilor.
Guvernatorul a prezentat prognozele transmise administraţiei române în legătură cu cotele apelor din bazinele Nistrului, Prutului şi Siretului, din data de 24 iulie, şi măsurătorile făcute de ucraineni din două în două ore, precum şi corespondenţa dintre autorităţile lor şi structuri din Ministerul Mediului şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, printre care şi Poliţia de Frontieră, din România.
Ucraina declară că nu are baraje la Seleatin
Totodată, Guvernatorul din Cernăuţi a arătat că ţara sa a decis să utilizeze şi cea mai nouă staţie de acumulare a apei, nedată încă în exploatare, pentru a prelua o parte din debitele râurilor Prut şi Ceremuş.
„Staţia nu este încă dată în exploatare, dar am decis să o folosim. Barajul a rezistat la cinci-şase valuri cu o putere straşnică şi astăzi această hidrocentrală reţine o cantitate de apă ce depăşeşte cu doi metri nivelul din proiect. Dacă nu era această staţie de acumulare, ar fi fost o catastrofă generală”, a afirmat guvernatorul.
În ceea ce priveşte inundarea controlată de la barajul de la Stânca-Costeşti, şeful de la Cernăuţi a spus că, atunci când s-a luat decizia, reprezentantul guvernului din Republica Moldova şi şeful raionului au fost de faţă „au fost martori la luarea deciziei şi s-a ţinut cont de părerile lor”. „Datorită acestei decizii am evitat pagube extraordinare în Ucraina şi în Republica Moldova”.
Vladimir Kuliş a mai arătat că la Seleatin, în raionul Putila, nu există nici un baraj şi nici o acumulare de apă, doar un lac de munte care n-a avut nici o legătură cu inundaţiile.
Kuliş a invitat experţii români prezenţi la Cernăuţi să viziteze zona şi să se convingă de adevărul spuselor sale.
Flutur: S-au primit toate documentele
La Suceava, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a declarat, ieri, că într-adevăr a colaborat foarte bine cu ucrainenii în perioada inundaţiilor şi le-a transmis în scris mulţumiri pentru asta. „Suceava nu a reproşat nimic Ucrainei. Comandamentul pentru situaţii de urgenţă de la Rădăuţi a avut toate documentele pe masă, în acele zile noi am comunicat cu consulul nostru de la Cernăuţi din oră în oră şi am avut toate datele. Chiar am trimis ucrainenilor o scrisoare de mulţumire pentru colaborarea din acele zile”, a precizat Gheorghe Flutur.
La Bucureşti, însă, autorităţile centrale tot au de făcut reproşuri la adresa vecinilor, chiar dacă şi-au mai nuanţat declaraţiile.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Marius Tache, ne-a declarat, ieri, că declaraţiile ministrului de Interne Cristian David nu se refereau la comunicarea pe ansamblu, ci vizau „informaţiile sărace despre afluenţii Prutului”, transmise de ucraineni.
MIRA îşi nuanţează declaraţiile
„Noi aveam cote în scădere la intrarea Prutului în România, or, la Rădăuţi-Prut debitul era foarte mare, din cauza afluenţilor râului Prut. Ministrul David s-a referit la faptul că a fost comunicarea săracă în sensul că nu au fost toate informaţiile necesare despre afluenţi. Noi am făcut calculele pe debitul Prutului comunicat la intrarea în ţară, afluenţii au ridicat brusc debitul pe Prut şi măsurile de avertizare şi evacuare s-au luat târziu şi în pripă, la Rădăuţi-Prut”, a afirmat Marius Tache.
Ministrul Cristian David (foto) a criticat explicit, luni, comunicarea "foarte săracă" dintre autorităţile române şi cele ucrainene pe tema inundaţiilor din nordul Moldovei, precizând că informaţiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autorităţile române."Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informaţii suficiente şi la timp din Ucraina, pentru a şti ce putem şi ce trebuie să facem noi, aici", a declarat, luni, ministrul David, aflat la Rădăuţi-Prut, în judeţul Botoşani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului. "Autorităţile ucrainene dau foarte puţine informaţii sau deloc. Nu avem cum să fim anunţaţi din timp, doar constatăm. (...) Solicităm informaţii de la partea ucraineană, dar mă îndoiesc că lucrurile vor evolua altfel", a mai spus David.
După cum se prezintă lucrurile, este foarte probabil ca autorităţile din România să fi avut toate datele necesare, dar să nu le fi valorificat eficient, fie din neştiinţă, fie că nu le-au putut corela cu date cât de cât exacte de pe teritoriul noastre.
Din informaţiile noastre, multe dintre întrebările ministrului Cristian David pe tema posibilelor efecte ale viiturilor de pe Siret şi Prut asupra teritoriilor din aval, adresate unor structuri judeţene şi locale, au rămas fără răspuns.
