Olanda înăspreşte normele privind accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii

Cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria vor primi, de la 1 iulie, permise de muncă în Olanda doar în cazuri excepţionale, potrivit propunerii ministrului pentru Afaceri Sociale, Henk Kamp, susţinute de Guvernul olandez, relatează luni cotidianul NIS News Bulletin, în ediţia electronică.

Kamp a propus ca angajatorii din domeniile cum ar fi agricultura sau horticultura să recurgă mai mult la şomerii olandezi, în conformitate cu politica Guvernului de a pune presiune asupra şomerilor pentru ca aceştia să accepte să lucreze.

De la extinderea UE, în 2004, aproximativ 165.000 de persoane din Europa Centrală şi de Est au venit să lucreze în agricultură şi horticultură, construcţii, industrie şi transporturi în Olanda. "Între timp, peste un milion de persoane cu vârste sub 65 de ani nu au niciun loc de muncă", a declarat Kamp.

Referindu-se la muncitorii din afara UE, Kamp a declarat: "Nu ştiu de ce ar trebui să îi primim. Mai întâi, contribuie la creşterea şomajului în Olanda, iar apoi ar trebui să privim în cadrul UE, şi apoi în afara Uniunii".

Prin "afara UE", Kamp înţelege, de asemenea, România şi Bulgaria, care au aderat la Uniune în 2007, dar pentru care Olanda nu şi-a deschis piaţa muncii, precizează cotidianul.

În ceea ce priveşte muncitorii din alte state membre UE (în special Polonia), nu se va schimba nimic. "Ei au un drept fundamental" de a munci în Olanda, recunoaşte ministrul.

Angajatorii care susţin că au nevoie de români şi bulgari trebuie să depună actele pentru un permis de muncă. Ministrul vrea, de asemenea, un sistem prin care Guvernul să devină mai restrictiv.

Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşune şi legume din Noord-Brabant, mai ales, lucrează adeseori cu muncitori români şi bulgari. Organizaţia fermierilor LTO este foarte nemulţumită de afirmaţiile lui Kamp. "Haga aruncă asupra angajatorilor responsabilitatea incapacităţii sale de a recruta şomeri olandezi", afirmă preşedintele organizaţiei, Albert Jan Maat.

Fermierii încearcă să angajeze şomeri olandezi, dar moralul acestora în privinţa muncii este patetic: se plâng de probleme de spate şi nu muncesc la fel de mult ca est-europenii, potrivit LTO.