La Ciocăneşti, a IX-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate

Timp de trei zile, începând de vineri, 24 februarie, la Ciocăneşti a avut loc cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, o îmbinare armonioasă între concursul de încondeiat ouă, expoziţia gastronomică şi folclor, care vine în avanpremiera proiectului “Paşte în Bucovina”.

Festivalul a adus în atenţia publicului tradiţia încondeierii ouălor, care se păstrează cu frumuseţe în acest spaţiu bucovinean şi este transmisă din generaţie în generaţie.

Tradiţii de Paşte în România şi în lume

În prima zi a manifestărilor au fost vizitate Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti şi Muzeul Etnografic de la Biserica de lemn din Botoş, după care muzeografi, încondeietori de ouă, cadre didactice, meşteri populari, iubitori de tradiţii populare s-au întâlnit la simpozionul „Tradiţii de Paşte în România şi în lume”. În cadrul acestei prime manifestări din cadrul  Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiateau avut loc două lansări de carte, “Ghidul iubitorilor de folclor”,editat de Centrul Cultural Bucovina, şi “Ghidul celor mai frumoase sate din România”.

Seara s-a încheiat cu tinere talente ale folclorului tradiţional, care au interpretat melodii populare culese de la bunici sau străbunici ori s-au dovedit buni virtuozi ai instrumentelor tradiţionale. La manifestări a fost prezent şi ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, care a oficiat o slujbă de pomenire pentru meşterii care au promovat şi întreţinut tradiţia şi care a vorbit despre caracterul de sfinţenie al tradiţiei populare, despre rolul mântuitor al actului de cultură.  

Chematu-n sat cu drâmbiţa şi doba

Ziua de sâmbătă a debutat cu „Chematu-n sat cu drâmbiţa şi doba. Bună dimineaţa gospodari”. Chematul cu doba este un obicei străvechi prin care se anunţă în fiecare an cele trei evenimente deosebite din comunitate, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, Festivalul Naţional al Păstrăvului şi Festivalul Obiceiurilor de Iarnă. „Primăria a pus la cale o mare întrecere la închistrit ouă şi care gospodină le face mai faine, capătă mari daruri pentru că păstrează tradiţia. Aşa că, dragi oameni, haideţi cu mic, cu mare în sat, să vă înveseliţi inima că mai fain ca la noi nu-i nicăieri”, a fost chemarea la Festivalul Ouălor Încondeiate, spusă de dobaşul şi trâmbiţaşul satului, de la Botuş până aproape de Iacobeni.

Cea mai mare coşarcă de Paşte

La ora 11.00, din faţa Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti a fost dat startul la parada portului popular tradiţional, paradă care, pe lângă elementele deja cunoscute, cum ar fi oul uriaş, celelalte ouă decorate la ediţiile anterioare ale festivalului de către participanţi, trâmbiţaşii, buciumaşii, tulnicarii, fluieraşii, în acest an a avut în alai cea mai mare coşarcă de Paşte. În imensa coşarcă au fost aşezate şase ouă uriaşe şi câteva zeci de coşuri pascale pregătite de gospodinele din Ciocăneşti şi Botuş.

Conform primarului din Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, cea mai mare coşarcă de Paşte simbolizează măreţia sufletească a mamelor creştine ortodoxe în pregătirea familiei pentru a întâmpina cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, Învierea lui Iisus Hristos.

Deschiderea oficială a celei de-a IX-a ediţii a festivalului a avut loc în faţa Casei de Cultură „Florin Gheucă”, în prezenţa încondeietorilor, localnicilor, turiştilor, dar şi a oficialităţilor locale şi judeţene, printre care s-au numărat Vasile Ilie, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, şi deputatul Dumitru Pardău. După cuvintele adresate de oficiali şi invitaţi, un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe preotul protopop Aurel Goraş, a oficiat o slujbă de sfinţire şi binecuvântare a coşărcii şi a expoziţiei.

Concurs de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă

Această sărbătoare este una naţională, încondeietori de ouă din Braşov, Sibiu, Brăila, Botoşani şi Suceava, interpreţi la instrumente muzicale vechi din mai multe zone întâlnindu-se la unul din cele mai mari concursuri de ouă încondeiate din ţară.

La secţiunea adulţi au participat peste 80 de concurenţi, iar la secţiunea copii au fost peste 50 de concurenţi. Din judeţul Suceava, cei mai mulţi încondeietori au fost din Ciocăneşti, Paltinu, Ulma, Putna, Vicovu de Jos, Rădăuţi, Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Coşna, Poiana Stampei, care au prezentat în concurs peste 1.000 de ouă încondeiate, pictate, cu mărgele sau cu foiţă de aur.

Cercul „Micii meşteşugari” din comuna Poiana Stampei a câştigat Marele premiu

Marele premiu al Festivalului a revenit în acest an Cercului „Micii meşteşugari” din comuna Poiana Stampei, coordonat de profesoara Dorina Paicu. Premiul pentru mediatizarea artei încondeierii ouălor peste hotare a revenit Nicoletei Irimescu, din Dorna Candrenilor, Ilenei Huţopilă, din Paltinu, şi Mariei Zinici, din Rădăuţi. Premiul „Nobert Ioan” a revenit grupului de copii din satul Rogojeşti, judeţul Botoşani, coordonaţi de Celica Nistor. Premiul pentru icoane pe ou a fost acordat familiei Bejenari Florin şi Maricica, din Rădăuţi, şi Silviei Şcheul, din Ciocăneşti. La secţiunea oul cu mărgele, premiul I a revenit Lenuţei Chifan şi fiicei sale Mihaela Chifan, din Vicovu de Sus, la secţiunea oul cu ceară, locul I a revenit Ştefaniei Daneliuc, din Brodina, Gabrielei Lucuţar, din Vama, Alinei Gorban, din Izvoarele Sucevei, şi Marlenei Coţovanu, din Ciocăneşti. La secţiunea creaţie, locul I a revenit Anei Lucaci, Rodicăi Caba şi Mariei Mănăsoi, din Putna. Au mai fost acordate premii pentru ouă în tuş şi ouă pictate, iar premiul pentru tradiţie a fost acordat grupului de încondeietori din comuna Ciocăneşti şi grupului de copii de la Şcoala de încondeiat ouă Ciocăneşti.

Concurs gastronomic cu preparate tradiţionale de post şi de lăsatul secului

Una din sălile Căminului Cultural a găzduit un concurs gastronomic cu preparate tradiţionale de post.

Proprietari de pensiuni din Ciocăneşti, gospodinele din Ciocăneşti şi Botuş, dar şi din Poiana Stampei, alături de Primăria Ciocăneşti, au prezentat pentru degustare chifteluţe cu ciuperci şi soia, clătite umplute cu urzici, servite la aperitiv, clătite cu ciuperci, fasole ornată cu ceapă verde, sărmăluţe foarte mici pentru aperitiv, zacuscă pregătită din toamnă, ţelină umplută cu ciuperci, salată de sfeclă roşie, salate cu ciuperci, iar ca desert, prăjituri de post. ANTREC Bucovina a prezentat o varietate de sortimente de brânză, cea mai apreciată fiind brânza umplută cu miez de nucă.

În premieră la o astfel de expoziţie, au fost prezentate zece coşuri pascale cu tot ce trebuie în ele. La secţiunea coşuri, locul I a fost acordat Georgetei Arseniuc, Ilenei Iacoban, Graţielei Lupescu, Savetei Lupescu şi Primăriei Ciocăneşti. La secţiunea aranjarea mesei de lăsatul secului, au fost premiate Asociaţia „Vechea Bucovină” din Poiana Stampei şi ANTREC Bucovina, iar premiul de excelenţă a fost acordat Parohiei Botuş, condusă de preotul Mihai Ţehanciuc.

Glasul trâmbiţei, tulnicului, fluierului şi cornului în Ciocăneşti

În faţa Căminului Cultural Ciocăneşti a avut loc a IV-a ediţie a Concursului naţional „Glasul trâmbiţei, al buciumului, tulnicului, cornului şi cobzei în Ciocăneşti – Bucovina”, pe grupuri şi individual.

Au fost acordate mai multe premii. Premiul tânărului trâmbiţaş a fost acordat lui Dumitru Ciocan, din Ciocăneşti, Premiul tânărului fluieraş lui Pavel Roată din Ciocăneşti, Premiul de popularitate l-a primit Vasile Ungureanu din Mălini, Premiul pentru sonoritate arhaică a fost acordat Grupului de fluieraşi de la Fundu Moldovei, Premiul pentru cântare la unison a revenit Grupului de fluieraşi de la Stulpicani, Premiul pentru complexitate tehnică a revenit Grupului de fluieraşi de la Mălini, iar Premiul pentru armonizarea grupului, l-a primit Grupul de fluieraşi de la Stulpicani.

Spectacol de muzică religioasă

Corul „Eclessia” al Parohiei Dorna Candrenilor a prezentat un spectacol de muzică religioasă, iar tinerele talente Andreea Chisăliţă, Laura Niculiţă, Daiana Ivaşcu, Ana Maria Chiloti, Elisaveta Olexiuc, Camelia Lucescu au prezentat un spectacol folcloric.

Organizatorii celei de-a IX-a ediţii a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti au fost Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina, Primăria şi Consiliul Local al comunei-muzeu Ciocăneşti, în colaborare cu filiala Suceava a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural, Asociaţia “Vatra Satului” şi Primăria Vatra Dornei.