Tabieturile celor mai de succes oameni din lume

Sunt geniali, inventivi, originali, ambiţioşi sau norocoşi şi au găsit calea spre reuşită. Care este secretul lor ? Cum au ajuns să se realizeze, faţă de alţii care, deşi au calităţi similare, rămân în anonimat şi nu cunosc niciodată notorietatea ori prosperitatea în adevăratul sens al cuvântului?

La aceste întrebări vor încerca întotdeauna să găsească răspunsuri atât oamenii de rând, cât şi analiştii din zona de business sau antreprenorii. Ce se află la originea succesului celor mai bogaţi oameni din lume a încercat să surprindă şi Thomas C. Corley (autor al lucrării „Rich Habits”), care a pus cap la cap tot ce se cunoaşte despre viaţa, principiile şi obiceiurile marilor milionari sau miliardari de pe planetă.

Poate nu este cea mai obiectivă analiză făcută vreodată pe această temă, având multe puncte slabe şi discutabile, dar merită aruncată o privire asupra detaliilor relevate de Corley în privinţa tabieturilor avuţilor lumii.

El a realizat acest studiu luând ca referinţă 233 de oameni prosperi (cu venituri de cel puţin 160.000 de dolari pe an şi bunuri evaluate la 3,2 milioane de dolari) şi 128 de persoane considerate sărace (în opinia lui Corley, oameni care câştigă sub 30.000 de dolari pe an şi deţin bunuri cu valoare de sub 5000 de dolari).

Având în vedere că, în 2013, pe planetă erau circa 31.680.000  de milionari în dolari şi 1.426 de miliardari, este, poate, un eşantion prea mic pentru a fi relevant. Totodată, aceste criterii ale sărăciei sau bogăţiei în viziunea autorului american sunt destul de relative. Dincolo de aceste amănunte,  informaţiile pe care le putem afla din analiză nu ar trebui însă ignorate.

Există o rutină „de succes”

Astfel, studiul arată că, mult mai frecvent, oamenii de succes au o rutină zilnică strictă, adoptă obiceiuri sănătoase şi îşi pregătesc copiii pentru a reuşi în viaţă.

Într-o sinteză a concluziilor prezentate de Corley, realizată de Business Management Degrees, aflăm că, de exemplu, 81% dintre bogaţi spun că păstrează un „to do list”, în timp ce numai 9% dintre cei cu venituri modeste au acest obicei. De asemenea, 44% dintre milionarii incluşi în studiu se trezesc cu circa trei ore înaintea începerii lucrului (adică undeva în jurul orei 5 dimineaţa), faţă de numai 3%, în cazul oamenilor simpli.

Mai mult, 67% dintre oamenii de succes îşi notează scopurile pe care şi le propun şi 80% acordă o atenţie deosebită acţiunilor pentru atingerea targeturilor lor. În celălalt grup analizat, cifrele au fost net inferioare: 17% şi respectiv 12%.

Când vine vorba de adoptarea unui stil de viaţă sănătos, din nou, cei înstăriţi conduc detaşat. 76% dintre aceştia fac sport de patru ori pe săptămână (comparativ cu cei doar 23% din categoria celor nevoiaşi), şi majoritatea se limitează la consumul a circa 300 de calorii din hrana de tip „junk-food”. Persoanele cu venituri reduse îşi iau aproape în întregime caloriile zilnice necesare din hrană cunoscută ca nesănătoasă.

Acum este de discutat dacă aceste alegeri ţin mai mult de posibilităţile financiare ale fiecăruia sau de obişnuinţa de a face totul cât mai bine cu putinţă, fie că este vorba de activitatea profesională, fie de menţinerea sănătăţii.

TV-ul dăunează grav…succesului

Dacă ne uităm mai departe pe rezultatele studiului lui Corley, vom fi însă tentaţi să spunem că, foarte adesea, aceste obiceiuri nu ţin de anumite lipsuri materiale, ci de rigoarea pe care şi-o impune fiecare în viaţă. Iată de ce: 88% dintre oamenii prosperi alocă cititului (educativ sau profesional) minim 30 de minute pe zi şi 86% se declară pasionaţi de lectură. La polul opus, în rândul persoanelor cu venituri modeste cuprinse în analiză, doar 2% au spus că fac lectură minim jumătate de oră pe zi şi numai 26% că iubesc să citească.

În schimb, aceştia din urmă îşi dedică mai tot timpul liber privitului la televizor, petrecând ore în şir la reality show-uri. Mai mult de jumătate dintre cei bogaţi petrec sub o oră pe zi în faţa televizorului.

Preocuparea pentru studiu şi educaţie a celor care se bucură de bogăţie şi faimă se reflectă şi în modul în care îşi cresc copiii. 74% spun că îi învaţă pe cei mici zilnic obiceiuri de succes, 63% îi încurajează să citească cel puţin două cărţi non-fiction pe lună şi 70% îşi implică copiii în acţiuni de voluntariat, minim 10 ore pe lună. Cei nevoiaşi au întrunit la aceste categorii între 1-3%.

Autoperfecţionarea, cuvânt de ordine

Nu putem spune cu certitudine dacă aceste lucruri le-au adus cu adevărat succesul acestor oameni sau starea lor financiară bună le permite „luxul” de a duce o astfel de viaţă ordonată şi aproape „ca la carte”.  Totuşi, poate nu întâmplător, 84% dintre cei bogaţi sunt convinşi că obiceiurile bune creează oportunităţi şi 76% consideră obiceiurile rele cu impact negativ.

Şi încă un amănunt care înclină, o dată în plus, balanţa în favoarea ideii că singuri ne putem limita posibilităţile, la fel cum singuri ni le putem extinde. 86% dintre persoanele de succes cred în importanţa procesului de autoeducare şi autoperfecţionare pe tot parcursul vieţii. Din cei 128 de oameni cu câştiguri modeste chestionaţi doar 5% au acordat atenţie acestui aspect.

Pe de altă parte, mai trebuie spus că 68% din cei 400 de americani aflaţi în Topul Forbes sunt „self-made”, adică şi-au câştigat succesul prin forţe proprii, pornind, în numeroase cazuri, de la o stare materială foarte precară. De exemplu, John Paul Dejoria, în prezent cu o avere estimată la 4 miliarde de dolari, a locuit într-o maşină şi vindea produse Paul Mitchell din uşă în uşă. Cunoscuta şi îndrăgita prezentatoare şi realizatoare de show-uri TV, Oprah Winfrey, care deţine aproape 3 miliarde de dolari, a crescut într-o localitate săracă şi a fugit de acasă din cauza abuzurilor. Nu în ultimul rând, Howard Schultz, asociat cu brandul Starbucks, proprietarul unei sume de 2 miliarde de dolari, a început ca simplu om de vânzări la Xerox.

Trebuie să recunoaştem că obiceiurile descrise mai sus, ca parte a rutinei zilnice a celor bogaţi, ar putea aduce în viaţa fiecăruia ceva pozitiv şi ar contribui la dezvoltarea personală şi profesională. Adoptarea măcar a unora dintre aceste tabieturi ar însemna un fel de program pentru a fi mereu în formă, pregătiţi să răspundem provocărilor şi mult mai capabili să facem performanţă.

Nu este acesta un prim pas spre obţinerea succesului? Merită aşadar încercat!

Mihaela CRETU