În colecţia patrimoniu.sv, serie iniţiată şi sprijinită financiar de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava, a ieşit recent de sub tipar, sub egida Academiei Române - Filiala Iaşi - Institutul „Bucovina” Rădăuţi (la editura rădăuţeană „Septentrion”), studiul monografic „Suceviţa şi Voievodeasa, două localităţi bucovinene”, lucrare realizată de Valerian I. Procopciuc.

 

Rodul unei documentări îndelungate

Cartea, care, aşa cum remarcă într-un „Cuvânt înainte” venerabilul academician Dimitrie Vatamaniuc, reia şi continuă în partea consacrată Suceviţei demersul monografic dintr-o lucrare anterioară (publicată în anul 2003 cu titlul „Suceviţa, sat al Obcinilor Bucovinei şi gropniţa Movileştilor”), autorul adăugându-i interesante pagini despre pitorescul sat Voievodeasa (fosta localitate Furstenthal, întemeiată de coloniştii germani), este rodul unei documentări îndelungate.
După o viaţă dedicată şcolii, la vârstă octogenară, Valerian I. Procopciuc are acum satisfacţia împlinirii trudei sale de cercetător pasionat prin publicarea acestei duble monografii.

 

„O osteneală remarcabilă”

Într-o „Întâmpinare” reprodusă în primele pagini ale volumului, preotul şi scriitorul Constantin Hrehor subliniază faptul că autorul „lasă viitorimii o osteneală remarcabilă”.
„Construită după regulile genului - scrie el - cu meticulozitate de arhivar şi conştiinţă de documentarist, cartea beneficiază de un limbaj clasic, didactic, astfel că informaţiile sunt asimilate lejer”, autorul lăsându-se astfel descoperit ca un „dascăl cu vocaţie”.
Aflăm răsfoind volumul lui Valerian I. Procopciuc care sunt „Începuturile vieţii religioase în Suceviţa”, cum s-au ctitorit („între legendă şi realitate”) „Primele construcţii bisericeşti...”, sunt conturate efigii de „Conducători spirituali ai Parohiei Suceviţa” şi urmărim, în partea închinată Voievodesei, „Destinul unei colonii germane din Bucovina”.

 

Peste 250 de pagini, cu ilustraţii intercalate şi anexe care susţin documentar demersul monografic

De la peceţile mănăstirii şi satului Suceviţa la mărturiile creştine din zonă (crucile din piatră existente în areal, între care şi cea care marchează 50 de ani de domnie a „prea luminatului Francisc Iosif”) şi de la tabelele cu colonişti din Furstenthal, la obeliscul prinţului Rudolf, moştenitorul neîmplinit al tronului habsburgic, cel care a vizitat Bucovina dar a rămas în fila istorică a dramei de la Mayerling, toate sunt prezentate documentat în capitolele acestei monografii.
Cele peste 250 de pagini (din care 150 vizează Suceviţa), cu ilustraţii intercalate şi anexe care susţin documentar demersul monografic, pot fi, aşa cum spune autorul, „un ghid folositor celor interesaţi şi o lectură, poate, plăcută tuturor”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Suceviţa şi Voievodeasa, două localităţi bucovinene”.

Comentarii