Guvernul va suprataxa cu 60% companiile care produc gaze în România, inclusiv în Marea Neagră

Guvernul va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

Taxa va intra în vigoare la 1 februarie şi va fi aplicată până la finele anului 2014.

"Operatorii economici, inclusiv filialele acestora şi/sau operatorii economici apaţinând aceluiaşi grup de interes economic, care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din România pe teritoriul naţional, în marea teritorială, în zona contiguă şi/sau zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata taxei asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale", se arată într-un proiect de ordonanţă.

Taxa va reprezenta 60% din veniturile suplimentare, din care se deduc redevenţele aferente acestor venituri, precum şi investiţiile în segmentul upstream, fără a depăşi 30% din veniturile suplimentare.

Investiţii in segmentul upstream reprezintă investiţii de dezvoltare şi extindere a zăcămintelor existente, explorarea şi dezvoltarea de noi zone de producţie.

Venitul suplimentar va fi calculat pe baza unei formule care va lua în calcul preţul gazelor naturale din producția internă proprie destinate revanzarii consumatorilor casnici şi noncasnici, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru consumatorii casnici şi cei noncasnici în anul 2012, respectiv 495 lei/1000 m3, ajustat cu ratele inflaţiei în anii următori anului 2013 până la data aplicării, volumele de gaze din producţia internă vândute pentru consumatorii casnici şi noncasnici.

În situaţia în care operatorul economic înregistrează, potrivit formulei de calcul, un venit suplimentar negativ, acesta nu datorează taxa suplimentară.

Nu intră sub incidenţa taxei veniturile suplimentare obţinute din capacităţile de extracţie realizate după intrarea în vigoare a ordonanţei.

Taxa reprezintă cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil şi venit la bugetul de stat.

"În contextul crizei economice mondiale şi a creşterii continue a preţurilor internaţionale la combustibil, în sectorul energetic naţional se înregistrează o creştere substanţială a preţurilor gazelor naturale, concomitent cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, cu efect negativ multiplicator în economie, fapt care reclamă măsuri economice care să asigure o suportabilitate graduală a acestei disfuncţionalităţi la nivelul consumatorilor de gaze naturale.În paralel, se constată că operatorii economici care desfăşoară cumulativ activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale, obţin venituri suplimentare din vânzarea acestora, ca efect al dereglementării preţurilor la gaze naturale, fară ca aceştia să înregistreze cheltuieli proprii suplimentare rezultate din desfăşurarea activitaţilor respective care să determine aceste venituri suplimentare. Cu alte cuvinte, există un dezechilibru evident între veniturile realizate de operatori economici care desfăşoară activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale şi costurile pe care aceştia le suportă, deoarece o parte din aceste venituri sunt obţinute din cauze independente de aceştia, nefiind un efect direct al activităţii pe care o desfăşoară", se arată în document.

În opinia Guvernului, aceste circumstanţe impun adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei constând în instituirea unei taxe asupra veniturilor suplimentare obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale şi direcţionarea acestei taxe către bugetul de stat în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părţi din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale şi pentru reducerea deficitului bugetar.

Pentru acest an, Guvernul estimează încasări suplimentare de 273,5 milioane lei obţinute din taxa pe veniturile suplimentare, încasări care vor creşte anul viitor la 1,1 miliarde lei.

Producţia internă de gaze naturale este asigurată aproape în totalitate de companiile OMV Petrom şi Romgaz Mediaş.

De asemenea, OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat în luna februarie a anului trecut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Anul trecut, Liviu Voinea, actual ministru delegat pentru Buget, a declarat că producătorii de gaze naturale şi cei de energie electrică vor fi taxaţi în plus, începând cu 2013, pe veniturile suplimentare obţinute în urma liberalizării preţurilor, până la încheierea procesului de liberalizare.

În opinia actualului ministru, o astfel de taxă se justifică deoarece producătorii vor obține un venit pentru care vor beneficia de liberalizarea prețurilor, fără să fi efectuat investiții noi.

Guvernul a agreat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europerană un caledar de liberalizare a preţului gazelor, prin renunţarea treptată la tarifele reglementate. Preţurile ar urma să fie complet dereglementate începând cu 2013 şi până în 2018, dar, potrivit autorităţii de reglementare în domeniu (ANRE), ar putea fi prelungit până în 2019.

Datele anunţate în vara anului trecut de ANRE arată că preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10% atât în 2013, cât şi în 2014, pentru ca în 2015-2018 să urce cu 12% anual, prin ajustări trimestriale, conform calendarului de eliminare a tarifelor reglementate.