Academia Română vrea să recupereze de la MNAR 113 tablouri donate de Emanoil Pantazi în 1941

Pe 18 februarie 2008, Academia Română a dat în judecată Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi statul român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, cerând instanţei să constate că este unic proprietar al celor 113 tablouri din colecţia Pantazi şi să oblige MNAR "să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie aceste bunuri". Printre acestea se numără şapte tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, cinci care aparţin pictorului Ioan Andreescu, şase semnate de Theodor Pallady, două care poartă semnătura pictorului Gheorghe Petraşcu şi două semnate de Nicolae Tonitza. Printre cele 113 titluri se află, de asemenea, lucrări aparţinând unor pictori anonimi flamanzi, veneţieni, germani şi români.

În motivarea cererii, Academia Română a arătat că, prin testamentul încheiat în decembrie 1941, Emanoil Pantazi - membru de onoare al Academiei Române - i-a donat colecţia sa de tablouri, lucrările fiind predate de executorul testamentar Al. Pantazi în iunie 1942.

"Începând cu anul 1949, în conformitate cu prevederile Decretului Ministerului de Justiţie nr.326/aug 1949, s-a impus transmiterea folosinţei bunurilor statului ca bunuri ale întregului popor, deţinute de ministere, instituţiile de stat şi sfaturile populare. Ca urmare, în anul 1953, prin decizia Academiei RPR nr. 61/17 iun 1953, dată în baza decretului 326/1949, s-au transmis de la Academia R.P.R. la Muzeul de Artă al R.P.R. - actualmente Muzeul Naţional de Artă, peste 300 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane, etc, ce au fost înregistrate în patrimoniul Muzeului, printre acestea figurând şi tablouri din colecţia Emanoil Pantazi. Învederează instanţei referitor la acest aspect faptul că, prin Decretul 326/1949 cât şi prin decizia Academiei R.P.R s-a transmis doar folosinţa bunurilor a căror revendicare face obiectul prezentei cereri şi nu dreptul de proprietate", se arată în cererea Academiei Române de chemare în judecată a MNAR.

Academia Română a precizat că, în ultimii ani, "a purtat o corespondenţă asiduă" cu reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă al României, adrese din care reiese faptul că aceştia nu contestă dreptul de proprietate al Academiei asupra acestor lucrări, însă consideră că instituţia are nevoie de o hotărâre judecătorească de retrocedare a acestor bunuri, întrucât lucrările sunt în inventar.

Totodată, printr-o adresă din 2 august 2005, Academia Română s-a adresat Direcţiei Generale Patrimoniu Naţional, prin Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, pentru ca, prin dreptul de decizie pe care aceasta îl deţine, să dispună restituirea tablourilor din colecţia Pantazi aflate în momentul de faţă la o instituţie din subordinea Ministerului Culturii, respectiv Muzeul Naţional de Artă.

Pe 13 septembrie 2009, Direcţia a arătat că nu contestă dreptul de proprietate al Academiei, însă refuză restituirea acestora pe cale administrativă, apreciind că dreptul de proprietate poate fi valorificat doar pe calea unei acţiuni în justiţie. Pe 9 iunie 2011, Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea Academiei Române.

Decizia a fost contestată de Academia Română la Curtea de Apel Bucureşti pe 7 octombrie 2011, dosarul fiind judecat pe 22 noiembrie 2011. Pe 10 aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul Academiei Române şi a schimbat sentinţa Tribunalului Capitalei.

Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a obligat Muzeul Naţional de Artă al României să restituie în proprietatea Academiei Române cele 113 lucrări de pictură din colecţia Pantazi.

Totodată, instanţa a respins cererea de chemare în judecată în această cauză a statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care urmează să dea o soluţie definitivă în acest dosar.

Contactaţi, luni, de MEDIAFAX, reprezentanţii Academiei Române au declarat că procesul nu s-a încheiat, colecţia Pantazi urmând să intre în posesia înaltului for de cultură "după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în cazul în care aceasta va fi favorabilă Academiei Române".

"Art. 99 al. 2 din Legea 182/2000, pe care a fost întemeiată acţiunea Academiei Române, prevede că bunurile culturale mobile ce intră în sfera sa de reglementare se restituie proprietarilor de drept de către instituţiile deţinătoare. În acest caz, instituţia deţinătoare este MNAR, instanţa de apel apreciind în acest sens că Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă, ci aceasta aparţine instituţiilor care deţin bunurile revendicate", se arată în răspunsul Academiei Române.

Contactat de MEDIAFAX, academicianul Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, a spus că, după recuperarea colecţiei, a cărei valoare nu a fost estimată încă, toate tablourile vor fi expuse în interiorul Academiei. "Avem spaţiu pentru aşa ceva", a spus Otiman.

Colecţia Pantazi a fost donată Academiei Române de Emanoil Pantazi, prin testamentul din decembrie 1941, lucrările fiind predate de executorul testamentar Alexandru Pantazi, în iunie 1942. Potrivit presei, colecţia a fost "pierdută" de Alexandru Pantazi, în încercarea sa de a obţine permisiunea din partea Statului Român de a merge în Canada pentru a-şi vizita fiul, care emigrase în 1978. Răspunsul oficialilor români a fost atunci acela că singura soluţie pentru a-şi vedea fiul este de a emigra la rândul său şi de a dona casa pe care o deţinea pe Calea Dorobanţi, în Bucureşti, şi colecţia de tablouri.

Emanoil Pantazi s-a născut pe 13 decembrie 1870, la Galaţi, şi a fost jurist, membru de onoare al Academiei Române, din 28 mai 1929, desemnat, totodată, membru în primul comitet de conducere al instituţiei. În 1894, el s-a înscris în baroul de Ilfov, unde a profesat avocatura timp de mai bine de patru decenii, remarcându-se drept unul dintre cei mai de seamă avocaţi ai vremii.

Emanoil Pantazi a militat constant pentru afirmarea drepturilor naţionale ale românilor. S-a numărat printre întemeietorii Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Între 1899 şi 1900, el a fost deputat. Timp de două decenii a fost preşedinte al Consiliului juridic al Ministerului de Externe, expert juridic al României la Conferinţa de la Haga (1929 - 1930), preşedinte sau administrator a numeroase întreprinderi industriale sau de utilitate publică, membru în Consiliul Societăţii Legislative Comparate de la Paris. Emanoil Pantazi a murit pe 19 aprilie 1942.

Potrivit site-ului Ministerului Justiţiei, lucrările revendicate de Academia Română sunt: Grigorescu Nicolae - "Cap de copil - poziţia 1", Grigorescu Nicolae - "Cap de copil - poziţia 2", Grigorescu Nicolae - "Nalbe" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Flori de măr în ulcică"), Grigorescu Nicolae - "Peisaj" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Mic peisaj (pădure) ", Grigorescu Nicolae - "Cap de ţigancă" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Cap de ţigancă cu broboadă albă”), Grigorescu Nicolae - "Autoportret ", Grigorescu Nicolae - "Portret de bărbat", Andreescu Ioan -"Vas cu flori" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Flori galbene în oală"), Andreescu Ioan - "Cap de adolescent", Andreescu Ioan – "Cap de ţărancă" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Cap de femeie de la mahala" ), Andreescu Ioan - "Cap de fată" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Cap de tânără fată îmbrobodită cu basma verde), Andreescu Ioan - "Soldat din gardă (Bărbat în costum roşu)", în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Bărbat în roşu, în picioare cu lance", Pallady Theodor - "Femeie şezând pe o canapea roşie" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Femeie stând pe sofa roşie"), Pallady Theodor - "Crapul" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Natură moartă (peşte pe masă)”), Pallady Theodor - "Natură moartă" în ""Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em Pantazi'' cu titlul „Flori în ulcică şi cutie de chibrituri"), Pallady Theodor - "Studiu de femeie" ( în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Femeie în picioare cu sânul gol"), Pallady Theodor - "Nud de femeie" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi cu titlul "Nud" ), Pallady Theodor - "Autoportret" ( în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Autoportret"), Petraşcu Gheorghe - "Casă la ţară" (Inventarul Tablourilor - Succesiunea Ern. Pantazi" cu titlul" Casă de ţară"), Petraşcu Gheorghe - "Autoportret" (în „Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Autoportret"), Tonitza Nicolae - "Cap de fetiţă" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul" Cap de fetiţă").

Lor li se alătură Tonitza Nicolae - "Cap de turcoaică" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Cap de turcoaică" ), Baltazar A. - "Piaţă" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Natură moartă"), Maniu Rodica - "Peisaj" (în Jnventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Peisaj" ), Anonim veneţian - "Regina din Saba închinându-se lui Solomon" ( în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Scenă istorică"), Anonim flamand - "Scenă biblică" (în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em. Pantazi" cu titlul "Scenă istorică"), Anonim olandez - "Peisaj cu cireadă cu vite" ( în "Inventarul Tablourilor - Succesiunea Em.Pantazi" cu titlul" Turmă" ), Anonim francez - "Ţăran tânăr şezând", Popescu Şt. - "Flori", Cherici A. - "La Maddalena", Luchian Şt. - "Peisaj cu boi", Iscoveanu B.- Portret Paul Stamatovici, Cherici A.- Portretul unei tinere fete, Anonim - Portretul unui boer, Visconte H.- "Biserica Kretzulescu", Anonim - "Baronul Dimitrie Bellu", Dan M. - "Domnitorul Carol I", Ajdukievici T.- Portret Ion Brătianu, Padina Al. - Portret Şt. Gonata, Isachie C - "Notre Dame de Paris ", Sârbu - "Fundaţia Dalles", Kimon¬Loghi - Portret Ion Brătianu,. Anonim sec. XIX - Portret Stareţul, Henţia Sava - "Portret de copil pe scaun", Vastagh - Portret Andrei Mocioni, Troteanu - Portret Şerban Cantacuzino, Henţia Sava - Portret Barbu Bellu, Anonim sec. XIX - "Boier cu pana în mână", G. Groza - "Palermo ", Udrişte - "Ţărani cu care de lemne", Anonim - "Portret Barbu Ştirbey", Anonim - "Portret de bărbat", Torosian S.- Portret Gala Galaction, Abramson - "Biserica lui Bucur", Lessler Al.- "Bătălia de la Marienburg", Roteanu N. - Portret Ştefan cel Mare, Anonim - "Alexandru I", Elliescu - "Portret de femeie", Elliescu - "Portret de ofiţer", Anonim italian - "Portret de bărbat sec. XVIII", Anonim italian - "Portret de femeie sec. XVIII", Anonim austriac - "Peisaj la marginea apei", Anonim - "Portret de femeie în costum oriental", Anonim sec XVIII - "Portret de femeie", Schulze - "Schloss Runkel", Isachie C.- "Peisaj londonez", Isachie C.- "Vedere din Spania", Anonim - "Portret Al. Grigore Ghica", Anonim - "Portret de boieroaică", Enea - "Portret de femeie", Petrovici S. - Portret D. Ţichindeal, Urbanski de Nietzuja - "Portret de femeie", Anonim român sec. XIX - "Bărbat cu favoriţi", Anonim sec. XIX - "Portret Olga Obolenski Sturdza", Anonim - Portret Câmpineanu Cantemir, Anonim - "Portret episc. Calinic", Anonim - Portret Jean Sturdza, Anonim – "Peisaj", Baltazar A. - "Studiu de mână", Baltazar A. - "Studiu de portret", Anonim – "Peisaj", Perchet H. – "Portret de fetiţă", Mirea I.- "Coborârea de pe cruce", Mirea I. – "Peisaj", Anonim – "Portret de fată", Anonim - "Portretul unui militar", Anonim - "Militar cu sabie", Anonim - "Militar cu puşca", Kaiser - "Carol I la Plevna", Tătărescu Gh. - "Maica Domnului cu îngerii", Chladek A. - "Portret Al. Vilara", Schoefft J.A.- "Portret Alecu Ghica", Schiavoni G. - "Portret Gh.Asachi", Tătărescu Gh. - "Portret N. Bălcescu", Iscoveanu B. - "Portret Niţă Magheru", Iscoveanu B.-"Portret Petre Dobra", Iscoveanu B. - "Autoportret", Iscoveanu B. - "Portret Avram Iancu", Iscoveanu B. - "Portret Nicolae Golescu", Iscoveanu B. - "Portret Nicolae Solomon", Iscoveanu B. - "Portret Leon Asachi", Wallenstein C. - "Autoportret", Levaditi N. - "Vornicul Alecsandri cu soţia, fiica şi fiul său Iancu", Rosenthal C. - "CA Rosetti, I. C. Brătianu şi Mălinescu la Paris în 1850", Alberti H. - "Scenă de gen", Anonim - "Portret de bărbat", Anonim austriac sec. XIX - "Scenă de epocă", Anonim român - "Peisaj", Anonim român sec. XIX - "Portret de bărbat", Anonim - "Autopsie", Anonim sec. XVIII - "Portret baroneasa Barbara de Nalaczi" şi Anonim - "Graf Ludwing Bethlen".