Deputaţii au renunţat la prevederea că plăţile în lei pentru credite în valută se fac la cursul BNR

Potrivit raportului iniţial, la articolul 40, după alineatul (5), se introducea un nou alineat potrivit căruia "în situaţia în care plăţile aferente contractului se efectuează în moneda naţională, prin conversia unor sume exprimate în contract în altă valută, creditorul va utiliza cursul de schimb stabilit de Banca Naţională a României".

În raportul suplimentar la OUG 50, acest amendament a fost abrogat.

Articolul 40 din OUG 50 limitează modificările pe care băncile le pot realiza unilateral, cum ar fi introducerea unor clauze contractuale care dau dreptul creditorului să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator.

Totodată, alineatul (4) al articolului 40 interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care consumatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea prevederilor şi a condiţiilor contractuale şi prin care creditorul poate declara scadent sau denunţa unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectării reputaţiei creditorului.

În cadrul articolului 40, la alineatul (4), după litera b), deputaţii au introdus două noi litere prin care se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care "creditorul poate declara scadent anticipat creditul în cazul în care consumatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform altor contracte de credit încheiate cu alţi creditori" şi prin care "creditorul impune consumatorului încheierea contractului de asigurare a bunurilor aduse în garanţie cu o societate agreată de bancă".

Interdicţia de a impune consumatorului asiguratorul este reglementată conform art.18 din Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, articol care a rămas in vigoare după apariţia prezentei ordonanţe, însă pentru împrumuturile pentru consum garantate cu ipotecă nu există o asemenea reglementare.

Totodată, deputaţii au modificat şi alineatul (5) al articolului 40, care prevedea că creditorii nu au dreptul să refuze încasarea ratelor de credit in moneda în care s-a acordat creditul, pentru a exclude societăţile de leasing, care potrivit legislaţiei specifice au obligaţia de a emite factura în lei.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, joi, proiectul de lege privind OUG 50/2010, cu toate modificările cuprinse în raportul suplimentar elaborat de Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci.

Raportul suplimentar a adus mai multe modificări la raportul iniţial, majoritatea doar de formă, dar şi unele importante, precum modificarea articolului 37 (1) care prevedea iniţial obligativitatea băncilor de a refinanţa creditele clienţilor bun-platnici astfel încât aceştia să beneficieze de condiţiile noilor oferte ale instituţiilor, fără a suporta însă costuri suplimentare.

"În cazul în care debitorul solicită refinanţarea creditului la aceeaşi bancă, în măsura în care acesta s-a dovedit bun-platnic banca va examina cererea şi, în funcţie de situaţia financiară a acestuia, poate acorda creditul de refinanţare, respectându-se toate condiţiile noii oferte de creditare", se arată în raportul articolului 37 (1) din raportul suplimentar la legea de aprobare a OUG 50.

Totodată, s-a abrogat litera c) introdusă la articolul 40, potrivit căreia creditorul putea debita conturile de depozit (chiar neajunse la termen) ale consumatorului în caz de neplată, cu excepţia depozitelor colaterale.