Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Furnizorii de materialele sanitare şi aparatură medicală au fost afectaţi încă de anul trecut de deprecierea monedei naţionale, de fluctuaţia cursului de referinţă şi de blocajul bancar care a determinat neacordarea de credite pentru capitalul de lucru. În plus, toate achiziţiile s-au anulat la sfârşitul lui 2008, în condiţiile în care, în anii anteriori, cele mai multe achiziţii se făceau în această perioadă. Astfel, apar dificultăţi legate de fluxul de numerar necesar pentru derularea activităţii. În acest condiţii, cred că anul 2009 va fi unul de criză profundă, fenomen care va continua şi în 2010", a declarat pentru MEDIAFAX şeful Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM).
El a apreciat că în 2009 aproximativ 30% dintre firme, în special cele mici, ar putea să facă restructurări masive de portofoliu, să reducă numărul de angajaţi la jumătate, să restrângă operaţiunile în teritoriu sau chiar să dea faliment.
Pe piaţa de echipamente medicale sunt între 700 şi 800 de firme, iar importul reprezintă 95% din valoarea pieţei, potrivit datelor AFPM.
Grecu a precizat că recesiunea atins şi companiile internaţionale de echipamente medicale care au devenit mai drastice în ceea ce priveşte plata creanţelor.
"Suntem într-un context nefavorabil al pieţei de echipamente la nivel mondial, marii furnizori fiind afectaţi de aceeaşi criză. În anii anteriori, furnizorii din România aveau susţinerea acestora în ceea ce priveşte termenele de plată, ţinând cont că statul plăteşte la 200-300 zile. Acum, din cauza problemelor financiare de pe pieţele internaţionale, nu ne mai bucurăm de aceeaşi clemenţă, ci trebuie să facem plata fie în avans, fie la termen foarte strânse", a adăugat Grecu.
De asemenea, criza economică va duce la scăderea ponderii sistemului privat în vânzările anuale de echipamente, în prezent de 40%.
"Ponderea se va reduce în 2009 pentru că vor fi companii de servicii medicale care vor da şi ele faliment din aceelaşi motive. Singura variantă ar fi ca populaţia să plătească serviciile medicale din fondurile proprii ", este de părere preşedintele AFPM.
Reprezentantul AFPM a apreciat că piaţa de echipamente medicale ar putea să scadă în acest an cu 20%, în 2008 vânzările de aparatură ridicându-se la 200 milioane euro.
"Bugetul naţional pentru sănătate va fi diminuat de la 6% la 3,6% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care şi acesta va fi mai mic. Din buget, 15% va fi alocat pentru echipamente, astfel că pentru 2009 estimăm o scădere a cifrei de afaceri a tuturor firmelor cu până la 30%", a apreciat Grecu.
El crede că în 2009 vor avea loc achiziţii importante, mai ales prin preluarea de marile companii a firmelor mai mici, nevoite să îşi restrângă activitatea.
"Vom asista şi la asocierea marilor firme în consorţii pentru a acoperi cu portofoliu divers toată piaţă", a explicat reprezentantul asociaţiei.
Alt factor care a influenţat negativ piaţa de produse medicale este legat de suma alocată pe cap de locuitor pentru achiziţionarea de produse medicale.
"Din punct de vedere demografic, România este apetisantă, dar în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitori suntem la coada Europei", a precizat Grecu.
România se plasează pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suma alocată pe cap de locuitor în 2007 pentru materiale medicale de diagnostic, cu 3,5 euro/an, potrivit datelor Asociaţiei Europene a Producătorilor de Material Diagnostic. Pe primele locuri se plasează Austria, cu 26,4 euro pe an, Franţa- 25,9 euro pe an şi Germania - 24,8 euro pe an.
Pe lângă criza economică, furnizorii de materiale sanitare din România se confruntă şi cu neplata creanţelor de către spitalele, datoriile de circa 85 milioane euro fiind acumulate în perioada 2005-2008.
Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale a atras atenţia, la sfârşitul lunii februarie, că firmele membre vor intra în imposibilitatea de a furniza materiale sanitare către spitale şi laboratoare medicale, din cauza lipsei fondurilor necesare.
"Problema este că spitalele nu pot închide uşile, aşa că angajarea de achiziţii, chiar peste buget, are o explicaţie. În unele cazuri are legătură şi cu management defectuos, însă trebuie să ţinem cont că există spitale care îşi plătesc datoriile, la fel cum există şi unităţi cu restanţe istorice, cu care noi suntem în litigiu", a adăugat Grecu.
Printre unităţile cu cele mai mari datorii se numără Spitalul Judeţean Târgu Mureş, Spitalul Judeţean Arad, Spitalul Judeţean Slatina, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, Spitalul de Cardiologie Timiş, Spitalul Judeţean Piaţa Neamţ, Spitalul Municipal Târgu Secuiesc, Spitalul Orăşenesc Adjud, Spitalul Judeţean Tulcea şi Spitalul Judeţean Cluj.
În ceea ce priveşte Capitala, Grecu a dat ca exemplu de unităţi rău-platnice Spitalul Clinic Colentina şi Spitalul Municipal.
AFPM grupează peste 80% din piaţa de profil.
