Ministrul IMM-urilor vrea să majoreze fondurile pentru firme şi va restructura instituţia

Niţă (PSD) vorbeşte, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, de planurile privind organizarea ministerului, care vizează o mai bună comunicare între structurile proprii, eficientizarea activităţii acestora, stabilirea unor criterii de performanţă pentru angajaţi, dar şi preluarea în subordinea instituţiei a Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).

De asemenea, printre planurile noului ministru se numără creşterea sumelor alocate de la buget pentru susţinerea firmelor mici şi mijlocii de la mai puţin de 0,1% la 0,4% din PIB, precum şi introducerea unor facilităţi fiscale, precum neimpozitarea profitului reinvestit în tehnologie şi scutirea de la plata contribuţiilor la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat de o firmă pentru o perioadă de doi ani.

Altă măsură vizată de Niţă este reducerea perioadei în care o firmă poate obţine finanţare de la stat sau din fonduri europene, de la circa 200 de zile la aproximativ 30 de zile, dar şi administrarea privată a Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Prezentăm integral interviul cu Constantin Niţă:

Reporter: Veţi restructura ministerul?

Constantin Niţă: Este un minister care a fost fără personalitate şi tratat cu foarte multă indiferenţă. Sper ca actualul Guvern să aibă o atitudine mult mai favorabilă pentru că eu pe unde am trecut am încercat să impun o anumită cadenţă, o anumită personalitate instituţiei pe care am condus-o. În al doilea rând este un minister făcut din mai multe părţi care nu comunică sau n-au comunicat între ele, care din păcate nu funcţionează ca un tot unitar, ceea ce creează anumite probleme şi de comunicare în interior şi în exterior. În al treilea rând, în mod cert va fi o restructurare şi ca mod de abordare al relaţiilor cu presa, a relaţiilor interne care nu funcţionează sau funcţionează foarte prost. Pe de altă parte, acest minister nu este ca Ministerul Transporturilor sau alte ministere, aici lucrează oameni care ştiu câteva limbi străine, de altă calitate, nu poţi să-i dai afară aşa. Sunt funcţionari publici. Dar nu asta este intenţia mea. Intenţia mea este să văd că pot face performanţă. Fac performanţă - rămân, nu fac performanţă - nu rămân, scurt.

Pe partea de comerţ exterior avem de-a face cu o echipă de profesionişti, din păcate sunt puţini tineri. În momentul de faţă departamentul funcţionează, dar trebuie să aducem un anumit dinamism. O problemă este că din păcate reprezentanţii comerciali în străinătate au fost folosiţi mai mult ca sinecuri politice şi nu ca profesionişti, au fost trimişi afară mulţi pe alte criterii decât cele de performanţă. Cred că la sfârşitul lui februarie vom avea o primă întâlnire cu toţi reprezentanţii din exterior şi toată activitatea lor va fi stabilită prin criterii de performanţă, tradusă în contracte şi sprijin pentru firmele româneşti. Trebuie să existe un raport favorabil care să se concretizeze în creşterea exporturilor româneşti pe acele pieţe între preţul pe care îl plăteşte statul pentru întreţinerea lor acolo - salariu, maşini, cazare, masă - şi rezultate. Cine nu face faţă acestor criterii pleacă.

De asemenea, în mod firesc ar trebui să existe cel puţin 20 de posturi la nivelul departamentului, aşa-numitele posturi tranzitorii care trebuie folosite pentru pregătirea celor care pleacă afară pentru că în prezent ministerul scoate la concurs 5-6-10 posturi pentru reprezentanţi comerciali afară, respectivii dau examen, câştigă, stau o lună şi pleacă la post, acolo habar nu au ce se întâmplă pe piaţă, nu cunosc tehnicile de comerţ exterior, nu cunosc reglementările organizaţiilor internaţionale de comerţ exterior. Lucrurile astea nu se pot învăţa într-o lună, oricât de bun ar fi el, ci stând, lucrând în sistem cel puţin şase luni. Aceste posturi tranzitorii vor fi înfiinţate printr-o hotărâre de Guvern. O să încerc să explic Guvernului această chestiune foarte importantă şi care în mod cert va da mai multă stabilitate şi profesionalism celor pe care îi trimitem afară.

Tot pe acest sector urmează o perioadă în care va trebui cumva să reluăm exporturile pe pieţele tradiţionale. Am avut exporturi masive în Rusia, în China, Orientul Mijlociu. Concentrarea va rămâne pe UE, dar nu am văzut nicio ţară din UE care să nu lucreze cu ţările astea, şi nu văd de ce noi nu am face-o. Vom înfiinţa centre de promovare de comerţ în Rusia, China, India, Egipt şi probabil în Republica Moldova, la Chişinău.

Rep.: Ce măsuri veţi lua în domeniul sprijinirii IMM-urilor?

C.N.: Pentru mai puţin de 1%, adică 0,1% din IMM-uri pentru care se acordă fonduri acum, nici n-aş ţine un asemenea departament. Ori sprijiim 10%-15%-20% din cele 600.000 de IMM-uri, să se simtă că statul pune umărul, ori altfel asta este o joacă, o glumă. Dăm sprijin la 500 de societăţi comerciale de la UE. Am o altă percepţie în ceea ce priveşte sprijinul IMM-urilor. Este o joacă, dăm 100 de milioane de euro la 600.000 de IMM-uri, deci modul de abordare trebuie total schimbat.

Rep.: Deci cereţi mai mulţi bani de la buget pentru programele pentru IMM-uri?

C.N.: 72% din PIB este făcut de IMM-uri, când o să vină Ministerul Economiei, de exemplu, şi o să spună că face 70% atunci gradul de importanţă a acordării sprijinului va trebuie să fi 70% la Economie, 30% la IMM-uri. Deocamdată este invers şi prin urmare cred că este mai important să le sprijinim pe furnici, aşa cum le spun eu, să facă bani care să se ducă la bugetul de stat.

Rep.: De câţi bani aveţi nevoie de la buget?

C.N.: 0,4% din PIB din 150 miliarde euro cât era acesta e o sumă importantă. Cu banii aştia aş putea să sprijin 10.000 de firme. Aceşti bani sunt pentru programele derulate cu bani de la buget şi pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene. Cu cifra asta o să merg eu la Finanţe şi o să discutăm. Pentru primul an este o cifră rezonabilă. Dacă am putea să atragem şi cele circa 800 de milioane de euro din fonduri europene (sumă prevăzută pentru perioada 2007-2013 pentru finanţarea IMM-urilor, n.r.) ar fi extraordinar, s-ar simţi o infuzie de capital pentru aceste furnici. Altfel, vorbim degeaba. Ştiu că este foarte greu să facem lucrul acesta, dar măcar să încercăm să schimbăm puţin şi mentalitatea.

Am făcut un experiment, am trimis nişte colegi să stea la coadă la agenţia din judeţul X să ia un credit, un sprijin pentru un proiect. Ai proiectul, te aşezi frumos la rând şi spui «domnule vreau să pun proiectul ăsta aici». Cât credeţi că durează până obţii banii pentru proiectul respectiv? 189 de zile. Păi ăla ce să facă în condiţii de criză în şase luni?. Este un privilegiat dacă reuşeşte în şase luni, dacă mai are şi contestaţii durează peste 200 de zile. Şase luni cu tot felul de hârţoage, proiectul este evaluat o dată de minister, se duce la Autoritatea de Management unde se mai face o evaluare. Sunt reguli create de noi, o birocraţie cum nu există în nicio ţară. De ce în Irlanda durează 15 zile?

Rep.: Care credeţi că trebuie să fie perioada optimă?

C.N.: Maxim o lună. Exact ca la o bancă, dacă m-am dus la o bancă şi am spus «îţi dau 15% în cont, îţi dau bilanţ, îţi dau toate documentele, peste o lună îmi dai banii». Banca evaluează şi dă creditul. În 2008 statul a dat 300 de miliarde de lei vechi pentru IMM-uri, din care s-au tras 150 de miliarde. Ce să faci cu 100 de miliarde? Eu am altă abordare cu privire la sistemul de finanţare, de aceea săptămâna viitoare vreau să mă întâlnesc cu băncile, cu Ministerul Finanţelor, facem revoluţie sau plecăm. La discuţie vor participa Ministerul Finanţelor, Eximbank, CEC, Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii.

Rep.: La ce sisteme de finanţare pentru IMM-uri vă gândiţi, aveţi ceva concret?

C.N.: Mă gândesc în primul rând la modul de lucru. Este vreo bancă să dea vreun credit acum? Nu. Pentru că nu are garanţie. Fondul de garantare există, dar trebuie să multiplicăm banii de care dispune acest fond, trebuie un fond de contragarantare. Îl facem, îl dotăm, îl capitalizăm. Dacă nu reuşim să capitalizăm şi să sprijinum undeva între 5.000-10.000 de firme în 2009 să nu avem pretenţia ca la bugetul de stat să vină bani cu care noi să facem cheltuieli de investiţii.

Rep.: La audierile din Parlament aţi vorbit de mai multe măsuri fiscale pe care le veţi propune pentru sprijinirea IMM-urilor, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit în tehnologie şi introducerea impozitării forfetare. Vă menţineţi aceste intenţii?

C.N.: Neimpozitarea profitului reinvestit este un lucru bun pentru firme dacă vor să facă business şi să se dezvolte. Impozitul forfetar reglează foarte mult economia gri, în sensul că omul nu mai este tracasat de niciun interes să lucreze la negru şi de regulă asta se întâmplă în servicii. Am făcut un studiu acum câţiva ani la Braşov şi din 22.000 de firme doar 9.000 plăteau impozit pe profit. Dacă vă uitaţi la diferenţa dintre 9.000 şi 22.000 toate erau hoteluri, restaurante, buticuri, chioşcuri. Toţi au maşini, toţi au vile, dar nu plătesc la stat, bagă totul pe cheltuială. Şi atunci mai bine statul îşi ia banul înainte. Mai ales în servicii, impozitul forfetar va putea aduce mai mulţi bani la stat. Măsurile vor fi introduse în Codul Fiscal.

Rep.: Vi se pare viabilă măsura propusă de fostul guvern privind acordarea de ajutor de la stat pentru fiecare loc de muncă nou creat în care este angajat un şomer?

C.N.: Nu, dar dacă pentru fiecare nou loc de muncă creat într-o firmă reuşim să preluăm măsura din Franţa, adică să nu se achite contribuţia la stat pe o perioadă de doi ani, atunci ar fi o măsură foarte bună. Trebuie să introducem sânge în sistem, pentru că nu avem lichidităţi, pentru că băncile nu dau credite.

Rep.: Referitor la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, al cărui statut a fost modificat de fostul Guvern, ce planuri aveţi?

C.N.: Vom modifica Hotărârea de Guvern privind statutul Fondului pentru că nu este în regulă. Este posibil să aducem administrare privată a fondului. Asta înseamnă licitaţie pentru desemnarea societăţii de administrare. Nu se poate ca fondul de garantare să facă şi contragarantare, să dea şi credite, este o prostie. Ei au vrut să schimbe conducerea, nu au putut şi au găsit această modalitate.

Rep.: Altă intenţie exprimată de dumneavoastră a fost preluarea ARIS în coordonarea ministerului. Aţi făcut ceva concret până acum?

C.N.: N-am făcut nimic concret. Preluarea ARIS ar fi un lucru foarte bun pentru că toate informaţiile de pe piaţă vin la noi, noi trebuie să ne ducem la ARIS, în loc să fim în aceeaşi curte. Sunt tot felul de greşeli care s-au făcut, dar sigur e greu să le explici. Eu am crescut în comerţ, înţeleg foarte bine fenomenele astea, dar e greu să spun unuia care habar nu are de ce este bine ca ARIS-ul să fie la noi. Se pune problema ce intenţii am eu să preiau ARIS. Ce intenţii să am eu, ce să fac cu 37 de oameni, decât să-i iau şi să-i pun la treabă într-un anumit sistem care să funcţioneze. Avem IMM-urile, avem comerţul exterior, dacă am avea şi ARIS s-ar închide cercul. Eu vreau eficienţă, nu să stăm să alergăm dintr-o clădire în alta. Dacă nu vrem, să ţinem zece ARIS-uri, nu mă interesează.

Rep.: Una dintre intenţiile fostului ministru Ovidiu Silaghi a fost trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din nou la Camera de Comerţ. Ce părere aveţi de această măsură?

C.N.: Părerea mea personală este ca ONRC să rămână la Ministerul Justiţiei.

Rep.: Au fost stabiliţi secretarii de stat?

C.N.: La nivelul PSD s-a stabilit un nume, Gheorghe Marin, urmează să fie numit oficial de premier. Trebuie să se hotărască la nivelul PDL şi celălalt secretar de stat.