Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Festivalul verii
SHOPPING CITY SUCEAVA - Festivalul verii
SHOPPING CITY SUCEAVA - Festivalul verii
 
joi, 27 dec 2007 - Anul XII, nr. 313 (3678)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,5673 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0905 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

2007 - anul în care Curtea Constituţională a dat decizii influenţate politic

Joi, 27 Decembrie 2007 (15:10:27)

 Preşedintele Traian Băsescu a confirmat apoi că preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, i-a spus faptul că judecătorul Curţii Constituţionale Ion Predescu nu a făcut poliţie politică şi că Aspazia Cojocaru are un verdict de poliţie politică. Băsescu a susţinut că nu a vorbit cu judecătorii niciodată de la începerea procesului de suspendare în Parlament.

Între timp, în 9 aprilie, pentru a treia oară, Curtea este sesizată cu privire la Legea referendumului nr.3/2000, până atunci judecătorii Curţii admiţând de două ori că articole ale legii sunt neconstituţionale şi cerând Parlamentului să corijeze neregulile.

Un articol al Legii referendumului referitor la numărul de voturi ale parlamentarilor necesar pentru admiterea unei solicitări a şefului statului de a convoca referendumul a fost reclamat la Curte.

În 17 aprilie, Curtea Constituţională a decis că articolul din Legea referendumului referitor la numărul de voturi ale parlamentarilor necesar pentru admiterea unei solicitări a lui Traian Băsescu de iniţiere a unui referendum privind votul uninominal este neconstituţional.

A doua zi, Curtea Constituţională preciza într-un comunicat de presă că nu poate fi influenţată sub nicio formă în soluţionarea cauzelor cu care este învestită, asupra niciunuia dintre membrii săi nefiind exercitate presiuni de către autorităţile publice, partide politice, organizaţii ale societăţii civile ori reprezentanţi ai acestora.

"În legătură cu acuzaţiile aduse judecătorilor Curţii Constituţionale, Curtea precizează că asupra nici unuia dintre membrii săi nu s-au exercitat presiuni de către autorităţile publice, partide politice, organizaţii ale societăţii civile ori reprezentanţi ai acestora. Curtea Constituţională nu poate fi influenţată sub nicio formă în soluţionarea cauzelor cu care este învestită în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei", potrivit unui comunicat remis de Biroul de presă al Curţii Constituţionale.

În 20 aprilie, Curtea Constituţională a confirmat decizia Parlamentului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, ceea ce a permis instalarea preşedintelui Senatului Nicolae Văcăroiu, ca preşedinte interimar.

În aceeaşi zi, Băsescu a contestat la Curtea Constituţională suspendarea sa din funcţie, însă Curtea i-a respins contestaţia.

"Se respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de domnul Traian Băsescu împotriva hotărârii de suspendare a sa din funcţia de preşedinte al României", potrivit comunicatului Curţii Constituţionale.

În 3 mai, Curtea Constituţională a respins sesizarea PD privind modificările Parlamentului la Legea referendumului, astfel că preşedintele putea fi demis cu majoritatea voturilor participanţilor la referendum, nemaifiind necesară prezenţa la urne a majorităţii electorilor.

Conform deciziei Curţii, preşedintele putea fi demis cu majoritatea voturilor participanţilor la referendum, nemaifiind necesară prezenţa la urne a majorităţii electorilor.

În 8 mai, preşedintele suspendat Traian Băsescu susţinea că ceea ce a făcut Curtea Constituţională este "inadmisibil", întrucât a creat condiţii pentru orice interpretare a referendumului.

“Au făcut nişte condiţii pentru demitere, alte condiţii pentru validare, dar şi acele alte condiţii pentru validare...", a spus Băsescu.

El s-a arătat revoltat de faptul că pentru preşedintele României condiţiile "de revocare" sunt mult mai uşoare decât pentru un primar.

În 23 mai, Curtea Constituţională a hotărât cu unanimitate de voturi că a fost respectată procedura de organizare a referendumului şi că nu s-a întrunit majoritatea voturilor exprimate pentru demiterea preşedintelui, astfel că, la publicarea hotărârii Curţii în MO, interimatul la Preşedinţie a încetat.

În 7 noiembrie, Curtea Constituţională (CC) a respins ca neîntemeiată contestaţia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care preşedintele ţării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

În contestaţia adresată CC şi semnată de senatorii Corneliu Vadim Tudor şi de Lucian Bolcaş, PRM arăta că decretul preşedintelui încalcă prevederile articolul 90 din Constituţie, care obligă la consultarea Parlamentului cu privire la referendumul ce urmează a fi iniţiat, Parlamentul fiind consultat cu privire la un obiect al referendumului care în Decret a fost modificat.

"În acelaşi timp, au fost încălcate prevederile din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, întrucât, în dorinţa de a-l organiza concomitent cu alegerile europarlamentare, nu s-a stabilit o dată, cum prevede legea, ci un termen, situaţie în care toate procedurile scrutinului pot să fie desincronizate", preciza PRM, în 24 octombrie.

PRM arăta că "prin această nelegalitate s-a dat curs dorinţei preşedintelui Traian Băsescu de a suprapune campania electorală pentru referendum cu cea pentru alegerile europarlamentare, pentru a putea sprijini direct Partidul Democrat".

PRM amintea, în contestaţia adresată Curţii Constituţionale, că în scrisoarea şefului statului prin care acesta solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului se specifică în mod expres că preşedintele doreşte să solicite poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

Semnatarii adăugau că Parlamentul a avizat favorabil iniţierea de către şeful statului a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu următoarele alegeri.

"Decretul 909 / 23 octombrie 2007 nu se mai referă la referendumul pentru care s-a pronunţat Parlamentul, ca urmare a respectării obiectului consultării, ci convoacă un cu totul alt referendum care nu a fost examinat de Parlament, în sensul că acum acest obiect devine: ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi", susţineau semnatarii.

O altă decizie a Curţii care l-a nemulţumit pe Băsescu a fost cea din 14 noiembrie, când a stabilit că sunt constituţionale modificările Legii privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice.

La jumătatea lunii octombrie, preşedintele Traian Băsescu a sesizat Cutea Constituţională cu privire la modificarea Legii 495/2004 referitoare la salarizarea personalului MAE şi a diplomaţilor.

Preşedintele a precizat, în cererea de reexaminare, că această lege este "excesivă" prin modificările aduse, care se referă la majorări salariale prin sporirea coeficienţilor de multiplicare pentru funcţiile diplomatice şi consulare, cu procente cuprinse între 85 % şi 186 %, şi prin majorarea coeficienţilor de multiplicare pentru funcţiile de execuţie, cu procente cuprinse între 186 % şi 204 %.

În opinia lui Traian Băsescu, acest act normativ creea drepturi salariale diferite faţă de restul funcţionarilor statului şi accentua diferenţele existente în sistemul de salarizare a personalului bugetar.

Şeful statului a mai arătat că iniţiatorii acestei legi ar fi trebuit să precizeze sursele de finanţare şi că, într-un viitor act normativ unitar de salarizare a funcţionarilor publici, aceştia trebuie stimulaţi pe baza performanţelor.

Modificarea salarizării personalului Ministerului Afacerilor de Externe şi a diplomaţilor este "impetuos necesară" în raport cu atribuţiile acestora, sumele putând fi acoperite din taxele consulare şi de urgenţă încasate de reprezentanţele diplomatice, argumentaţie admisă de Curtea Constituţională.

În 15 noiembrie, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, declara, la o conferinţă internaţională, că instituţia pe care o reprezintă ar putea fi un "arbitru" în relaţiile dintre puteri, dacă nu ar fi supusă unor presiuni, cum ar fi cea mediatică.

"Curtea Constituţională are rolul (potrivit prerogrativelor - n.red.) de arbitru în relaţiile dintre puteri în privinţa competenţelor pe care acestea le au. Însă, ar putea avea rolul de arbitru dacă nu ar fi supusă unor presiuni, cum ar fi cea mediatică", a spus Vida.

Totodată, preşedintele Curţii Constituţionale a criticat comportamentul clasei politice în relaţia cu puterile statului.

"Relaţia între puteri ar putea fi susţinută şi de clasa politică. Evenimentele politice din ultimii ani au arătat că pot duce la blocaje. Principiul separaţiei puterilor în stat rămâne o vorbă în vânt fără cooperarea actorilor politici", adăuga el.

În 27 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că ordonanţa prin care s-a modificat legea răspunderii ministeriale restrângea dreptul preşedintelui de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului.

Curtea constata că, prin această restrângere a unui drept constituţional al Preşedintelui României, ordonanţa de urgenţă examinată contravine şi prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, în conformitate cu care "ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului".

Curtea Constituţională a decis că sunt neconstituţionale unele prevederi ale Legii răspunderii ministeriale şi cele ale Ordonanţei referitoare la componenţa Comisiei speciale de la Cotroceni, astfel că această comisie este dizolvată, iar orice procuror din Direcţia Naţională Anticorupţie sau Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate cere urmărirea penală a unui ministru sau fost ministru.

În cazul cererii de urmărire penală, ministrul vizat poate fi suspendat din funcţie.

"Din câte se înţelege din comunicat, Curtea consideră că nu numai prevederile OUG sunt considerate neconstituţionale, ci şi prevederile Legii115/1999 pe care aceasta le modifică, referitoare la Comisia de analiză a sesizărilor. Aşteptăm motivarea deciziei Curţii, pentru a afla la ce se referă în mod exact criticile de neconstituţionalitate", se arăta într-un comunicat al MJ.

Decizia Curţii a fost mulţumitoare pentru preşedintele Băsescu, acesta uitând de precedentele hotărâri, pe care el însuşi le criticase.

Aşa se face că, a doua zi după publicarea deciziei Curţii Constituţionale, în 6 decembrie, preşedintele saluta judecătorii Curţii pentru ajutorul dat "pentru a pune barieră" membrilor Guvernului sau ai Parlamentului care iniţiază şi adoptă legi din interese de moment, ignorând Constituţia.

"În calitate de preşedinte, am fost nevoit de multe ori să apelez la judecata acestui organism şi îi salut pe cei care, chiar dacă nu întotdeauna au fost de acord cu punctele mele de vedere, au fost de un real ajutor pentru a pune barieră acelora care, din postura de membrii ai Guvernului sau ai Parlamentului, iniţiază şi adoptă acte normative pentru a servi intereselor de moment, fără a ţine cont de legea fundamentală a statului şi de interesul public", a spus Băsescu.

Potrivit acestuia, simpla ameninţare cu intervenţia Curţii Constituţionale ar trebui să îi determine pe cei care iau decizii în stat să respecte limitele impuse de Constituţie. Băsescu nu a precizat la care membri ai Guvernului sau ai Parlamentului se referă şi nici legile pe care le are în vedere în afirmaţia sa.

Băsescu a amintit că în cei 15 ani de activitate Curtea Constituţională a primit peste 10.000 de sesizări, a emis aproape 7.000 de acte şi i-au fost adresate peste 6.000 de petiţii şi scrisori, numărul sesizărilor crescând de la an la an.

"Acest lucru denotă, pe de o parte, neîncrederea cetăţenilor în instituţiile statului care emit legi, iar pe de altă parte, injusteţea unor norme pe care oamenii simpli o resimt în practică. Aş spune că nu numărul mare de sesizări primite trebuie să atragă atenţia, ci mai ales multitudinea celor care iniţiază acte normative injuste, ignorând legea fundamentală a statului şi care se ascund în spatele răspunderii colective”, remarca Băsescu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 2007 - anul în care Curtea Constituţională a dat decizii influenţate politic.
 Vizualizări articol: 83 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
2007 - anul în care Curtea Constituţională a dat decizii influenţate politic0.05

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Macrou gratinat cu gulii 4 porţii – 50 minute700g file de macrou4 gulii1 ceapă roşie100ml ulei4 morcovi2 ouă50g smântână100g caşcaval1 leg. mărar± sare, piper Curăţă fileul de pieliţe şi oscioare, spală-l şi scurge-l de apă.... Citeşte