Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Vineri, 30 august, în cadrul Festivalului de Teatru pentru Tineret “Grigore Vasiliu Birlic”, academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, s-a întâlnit cu un numeros public din urbea de pe Şomuz, cu profesori şi cadre universitare din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc dar şi din alte localităţi, care au dorit să participe la o întâlnire despre istoria poporului român, educaţia prin istorie, căutarea adevărului istoric, istoria ca instrument de guvernare sau ca formă de manipulare.
Discursul lui Ioan Aurel Pop, urmat de discuţiile purtate cu cei din sală, au constituit un moment de reverenţă intelectuală pentru că s-a vorbit despre întâmplări, evenimente, procese care au marcat istoria noastră, calificată de către unii ca o ruşine perpetuă şi de alţii o glorie eternă. Pentru efortul de a ajunge la Fălticeni, preşedintele Academiei Române, a fost răsplătit cu placheta Festivalului de teatru şi cu un portret realizat de graficianul Mihai Pânzaru PIM.
Preşedintele Academiei Române a vorbit despre slavismul pretins al românilor, acţiunile trolilor ruşi, educaţia prin istorie, căutarea adevărului istoric, manipulare şi a detaliat o parte a evenimentelor din vremea dacilor şi a romanilor precum şi a Imperiului Otoman. În cuvântul său, cărturarul a insistat asupra faptului că ignorarea cunoaşterii trecutului este un act cu consecințe catastrofale dar a făcut referire şi la existenţa regulilor şi a principiilor care îi ajută pe istorici să ajungă la adevăr, obstacolele care există în calea cunoaşterii istoriei, o serie venind din interiorul societăţii contemporane şi chiar din interiorul breslei istoricilor.
„Din pricina acestor obstacole unii pretind că istoria nici nu poate fi cunoscută. Trecutul a fost, nu îl putem reconstitui, nu am cum să-l scot din mormânt pe Ştefan cel Mare şi să văd dacă sfatul lui din Cetatea Sucevei la 1484 era aşa cum este reprezentat foarte frumos în Muzeul din Suceava. Prin urmare istoria nu este formată din fapte de repetiţie, ca ştiinţele naturii, istoria este formată din faptele de succesiune. Odată ce s-a întâmplat, ele nu se mai pot repeta, chiar dacă unii spun că istoria se repetă. Nu se repetă niciodată identic, pot anumite fapte şi întâmplări să fie asemănătoare. Şi atunci pentru reconstituirea trecutului este nevoie de foarte mult efort”, a afirmatrectorulUniversităţii “Babeş-Bolyai”.
