Sute de credincioşi au participat duminică la sărbătorirea a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna

Sute de credincioşi au participat în prima zi din septembrie (Răpciune) la sărbătorirea a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, împreună cu un sobor format din 44 de preoţi (36 cu metania în Mănăstirea Putna).

Sărbătorirea a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna a început însă din dimineaţa zilei de sâmbătă, 31 august, când din Muzeul mănăstirii au fost aduse şi depuse pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare fragmentul de lemn păstrat până azi din copacul aflat pe locul unde s-a construit altarul mănăstirii, candela de ceramică ce s-a aflat sub Sfânta Masă şi Coroana reconstituită a Voievodului, până aseară, la ora 20:00, când au fost duse înapoi în Muzeu. Tot sâmbătă, la ora 19.00, a avut loc şi Slujba Privegherii, care a precedat marea sărbătoare de ieri.

Comuniune

Încă de la primele ore ale dimineţii, localnici, dar şi pelerini s-au adunat în curtea mănăstirii pentru a participa la Sfânta Liturghie arhierească, la care au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, „alături de părinţii clerici ai mănăstirii, dar şi de părinţi care, în ultimele decenii, au fost trimişi cu ascultarea în alte mănăstiri sau centre eparhiale”. Răspunsurile la rugăciuni au fost date de corul Parohiei „Sf. Ilie” din Tg. Neamţ (preot paroh Vasile Ionesi), condus de Mariana Cojocar. Spre finalul Sfintei Liturghii, corul parohial venit de la Tg. Neamţ a interpretat şi câteva pricesne.

Fiind o zi cu temperaturi ridicate, credincioşii aflaţi la Mănăstirea Putna au căutat locurile mai umbroase, fie lângă zidurile mănăstirii, fie la umbra copacilor, doar, doar să primească puţină răcoare. Foarte mulţi credincioşi au venit îmbrăcaţi în costume populare, de la cei mai mici, până la bunici, cu toţii purtând cu mândrie ia românească.

Majoritatea credincioşilor s-au închinat şi la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, iar la final au participat la o „slujbă de dezlegare”, rugăciune rostită de Mitropolitul Serafim. Cei care s-au spovedit au fost împărtăşiţi, preoţii au împărţit credincioşilor anaforă şi i-au stropit cu agheasmă. A fost o zi a comuniunii, a iubirii, a credinţei, o zi de meditaţie asupra sufletului, mediaţie asupra lucrurilor măreţe făcute de înaintaşi, cărora le purtăm deplin respect, şi a lucrurilor nu întotdeauna folositoare făcute de noi, în aceste vremuri.

Rugăciune pentru oprirea exodului de români în străinătate

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, care a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, pentru invitaţia de a sluji la Putna, la ceas aniversar. „Nu am trăit de mult o asemenea emoţie la o Sfântă Liturghie frumoasă, solemnă, slujită şi cântată de corişti şi de preoţii de la strană”, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, care a pus foarte mult accent în cuvântul său pe importanţa Liturghiei, dând câteva citate: ”Liturghia este expresia cea mai înaltă a culturii umane”, „Liturghia este bucuria vieţii”, „Nu îmi pare rău că mor, ci îmi pare rău că nu mai pot merge la Sf. Liturghie”.

De asemenea, înaltul ierarh le-a amintit credincioşilor aflaţi la Putna că Dumnezeu ne iartă pe toţi, totdeauna, omul iartă doar câteodată („Dacă îl ai pe Dumnezeu în suflet, îi ai şi pe semeni”), iar natura nu iartă niciodată, dând exemple de consecinţele nefaste pe care le vedem zi de zi din cauza nepăsării şi din cauza lipsei de respect pe care le avem faţă de natură, tăieri masive de pădure, otrăvirea apelor etc. La finalul cuvântului său de învăţătură, Mitropolitul Serafim a făcut un apel către toţi cei prezenţi la Putna să se roage pentru ca Dumnezeu să oprească exodul românilor în străinătate”, să îi ajute pe românii din străinătate să se întoarcă acasă şi să-i păzească pe toţi românii, oriunde s-ar afla. „Dacă ar fi Ştefan cel Mare acum cred că s-ar lupta să-i ajute pe români să nu mai plece din ţară, cred că-i lega de pământ, se lupta să oprească prada bogăţiilor acestei ţări”, a completat Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, care a amintit că cei aproape 7 milioane de români plecaţi din România peste hotare „suferă de dor de casă, de pământul strămoşesc, dor de familie”, unii dobândind boli psihice grave, alţii făcând faţă cu greu muncilor istovitoare la care sunt supuşi în Occident”. Înaltul oaspete a primit din partea părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, o icoană a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, „ca să vă ocrotească ca un părinte cald şi iubitor”, mai multe cărţi, trăistuţe şi ştergare bucovinene.

Preafericitul Părinte Daniel: Mănăstirea Putna, „o candelă vie a unităţii de credinţă şi neam a poporului român”

Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a dat citire şi mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul aniversării a 550 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna. „În ziua a treia din luna septembrie a anului 1469, a fost sfinţită Mănăstirea Putna, prima ctitorie a slăvitului voievod Ştefan cel Mare. Deci, în anul acesta (2019) se împlinesc 550 de ani de existenţă a acestui măreţ aşezământ de cult şi de cultură românească. 550 de ani de rugăciune şi de veghe, de osteneală şi de sfinţire a vieţii monahilor şi a credincioşilor pelerini, de luminare a celor vii şi de pomenire a celor adormiţi în Domnul! Îmbinând cultul şi cultura, această mănăstire a avut, de-a lungul timpului, şcoli de miniaturişti, de caligrafi şi de pictori renumiţi. În 550 de ani de existenţă, Mănăstirea Putna a cunoscut vremuri de bucurie şi vremuri de suferinţă”, a transmis Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, „bogatele activităţi liturgice, culturale şi patriotice, organizate sistematic în ultimul timp de această sfântă mănăstire, ne arată că Mănăstirea Putna, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei, a fost, atât în vremuri bune, cât şi în vremuri grele, o candelă vie a unităţii de credinţă şi neam a poporului român”, susţine Preafericitului Părinte Daniel, care a încheiat mesajul său astfel: „Binecuvântează, Doamne, sufletele ctitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor şi închinătorilor acestei mănăstiri, care s-au rugat aici de-a lungul veacurilor! Binecuvântează, Doamne, cu pace şi bucurie, pe toţi cei prezenţi în aceste zile la Mănăstirea Putna, spre a prăznui împlinirea a 550 de ani de la sfinţirea acesteia; 550 de ani înălţaţi la cer şi dăruiţi Preasfintei Treimi ca ofrandă a credinţei şi iubirii poporului român purtător de Cruce şi de Înviere de-a lungul veacurilor!”

„Ai lui Ştefan, noi oşteni” a oferit un moment emoţionant

În jurul orei 13:00, a avut loc un Recital de muzică şi poezie intitulat „La 550 de ani de la sfinţirea Maicii îndurătoare – Putna”, susţinut de Grupul vocal tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus. Purtând costume populare specifice zonei, tinerii au interpretat cu multă sensibilitate cântece şi poezii strămoşeşti, care constituie o mărturie a faptului că „românii din Nordul Bucovinei îşi iubesc graiul şi portul, obiceiurile şi tradiţiile neamului, că sunt uniţi şi neînvinşi”. Tinerii din Vicovu de Sus, acompaniaţi de acordeon şi vioară, au reuşit să emoţioneze, să trezească spiritul patriotic în fiecare dintre cei aflaţi la Mănăstirea Putna, şi pentru asta au fost răsplătiţi cu aplauze în repetate rânduri.

Tot ieri, la Putna, a fost lansat filmul documentar „Mănăstirea Putna. Epoca ştefaniană”, prima parte din cele două filme pe care Trinitas TV le realizează în acest an despre Mănăstirea Putna, şi volumul „De veghe în casa Măriei Sale. File de Pateric de la Mănăstirea Putna”, ediţia a doua, care înmănunchează portretele vieţuitorilor aleşi ai mănăstirii de peste veacuri, tipărit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Mănăstirea Putna, scurt istoric

Construcţia Mănăstirii Putna a început în 10 iulie 1466, iar sfinţirea ei a avut loc în 3 septembrie 1469. A fost primul locaş sfânt ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi de la început a fost prevăzută camera mormintelor, urmând să fie necropola familiei Voievodului. Pentru data sfinţirii, Sfântul Ştefan a ales o zi care arăta respectul şi preţuirea sa pentru Mitropolitul de atunci al Moldovei: în 3 septembrie este cinstit Sfântul Teoctist al Palestinei, al cărui nume îl purta Mitropolitul Teoctist.

În „Letopiseţul de la Putna 2”, sfinţirea mănăstirii este redată astfel: „În anul 6798 august 20 au venit tătarii, mare mulţime şi s-a bătut cu ei Ştefan voievod la dumbrava de la Lipniţi, lângă Nistru. Şi a gonit urma lor şi a luat toată prada lor. Şi apoi s-a întors cu izbândă şi a venit să sfinţească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfinţitului mitropolit, chir Teoctist, şi a episcopului Tarasie şi cu egumenii tuturor mănăstirilor. Şi la liturghie au fost la jertvelnic, de toţi în număr de 64 de arhierei şi preoţi şi diaconi, septembrie 3, sub arhimandritul Ioasaf.”