Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
miercuri, 6 iun 2018 - Anul XXIII, nr. 123 (6833)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Ignoraţi

Arheologie cu detectorul de metale, o pasiune răsplătită doar sufleteşte

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Căutarea cu detectoare de metale, o preocupare îmbrăţişată de mulţi adepţi în ultimii ani, rămâne în continuare o activitate nerăsplătită pentru cei care au descoperit şi predat adevărate obiecte de patrimoniu autorităţilor din domeniu. Cei mai mulţi dintre ei sunt nemulţumiţi de atitudinea de multe ori ostilă a reprezentanţilor muzeului, unde ajung obiectele de patrimoniu predate, şi nu înţeleg de ce aşteaptă în zadar ani de zile o minimă răsplată, prevăzută în mod legal, care pentru cei mai mulţi dintre ei nu va veni niciodată. Mai mult de atât, conform instrucţiunilor Ministerului Culturii, orice descoperire a unor bunuri de patrimoniu folosind detectorul de metale, chiar în afara siturilor arheologice, poate fi taxată ca infracţiune, iar acţiunea căutătorului catalogată drept braconaj arheologic.

 

Detectarea în teren, o muncă făcută cu pasiune şi multă documentare

De patru ani de când lucrează în teren cu detectorul de metale, Ştefan Ghivnici se află la a doua descoperire majoră, după ce în cadrul primei detecţii a descoperit 42 de monede medievale, vârfuri de săgeţi, două inele, obiecte valoroase pentru care el nu a fost răsplătit în nici un fel.

”Facem acest lucru din pasiune, pasiune pentru istorie şi arheologie şi nicidecum pentru bani. Ar fi însă grozav să primim un semn de recunoaştere şi noi şi să fim recompensaţi pentru munca noastră.

A doua descoperire a fost făcută la finalul lunii mai a acestui an, într-o zonă din jurul Sucevei, într-o zi liberă, când am ieşit la detectat. Este vorba de un depozit de bronz, vechi de 3.500 de ani. După circa o jumătate de oră de căutări am dat peste aceste obiecte, care mi-au luat destul de mult timp să le scot. Astăzi le-am predat la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, care la rândul ei urmează să le predea muzeului de istorie şi cam atât. De primit nu primeşte nimeni nimic pentru munca lui, nici măcar mulţumiri. Chiar acel puţin simbolic pe care îl merităm pentru munca noastră ar trebui să ni-l ofere, pentru că noi suntem oameni cinstiţi, nu suntem hoţi”, a povestit Ştefan Ghivnici.

Cei mai mulţi dintre cei care desfăşoară această activitate au nevoie, pe lângă pasiune, şi de o intensă muncă de documentare. ”Am studiat foarte mult, mi-am cumpărat foarte multe cărţi despre Suceava, din bibliotecă am citit tot ce se putea. Am un site pe care intru şi verific hărţile austriece vechi de la 1774 şi de la 1816, când au cartografiat totul în această zonă. La suprapunere peste harta nouă văd exact unde a fost o fântână, un pod vechi, o intersecţie de drumuri de altădată, îmi imaginez pe unde ar fi putut umbla un om acum câteva sute de ani şi de obicei găsesc lucruri frumoase. Tot ce am găsit mai vechi de 100 de ani am predat la muzeu, pentru a nu avea probleme. La sportul ăsta se spune că dacă vrei să ieşi o oră cu detectorul în teren, trebuie cel puţin 3-4 ore de studiu despre zona respectivă. Important este să ştii unde mergi, ce cauţi, ce faci, cam din ce perioadă ai putea să găseşti lucruri acolo”, a povestit Ştefan Ghivnici.

 

Un depozit de bronz, vechi de circa 3.500 de ani

Aceste obiecte găsite anul acesta de Ştefan Ghivnici sunt deosebite, fiind vorba de un depozit de bronz vechi de 3.500 de ani, format din trei seceri, din care una fragmentată în 4 bucăţi, un topor şi o suliţă, toate împreună constituind o descoperire excepţională pentru oraş şi muzeu. El spune că prin aceste săpături nu se distruge contextul arheologic, din cauza faptului că detectoarele de metal lucrează doar până la 40-50 cm, iar la începutul săpăturilor într-un sit arheologic, primii 30-40 de cm de pământ oricum se aruncă. El rămâne nemulţumit de atitudinea specialiştilor în istorie şi arheologie, care îi consideră nişte căutători de comori. La rândul său îşi pune întrebarea de ce nu ies specialiştii în teren să le găsească, fără a distruge nimic din punct de vedere arheologic. El vrea să fie trataţi ca nişte oameni simpli, care fac această muncă din pasiune, răpindu-şi din timpul lor liber pentru descoperirile pe care le fac.

 

Cele mai multe din aceste descoperiri rămân nerăsplătite de autorităţi

Chiar dacă Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional prevede că în termen de 18 luni bunurile predate trebuie evaluate de experţi, iar dacă sunt de patrimoniu cei care fac descoperirea primesc o bonificaţie de 30% din valoarea bunului, mare parte din descoperitori nu au primit nimic pentru obiectele de patrimoniu predate.

”Am predat obiecte de 3 ani şi normal ar fi ca, după un an şi jumătate, ori să-mi dea obiectele înapoi, ori să fim răsplătiţi conform legii în vigoare, cu o sumă fixată de lege. Această atitudine a autorităţilor arată că ei ne consideră prăduitori care merg să fure, un fel de braconieri arheologici care distrug aspectul obiectului găsit sau informaţiile legate de modalitatea în care acesta a ajuns în acea zonă. Ei ar trebui să fie mulţumiţi de atitudinea unor oameni ca noi, precum fraţii Cristi şi Marius Hatnean sau Paul Croitoru, care mergem şi predăm cinstit, în termen legal de 72 de ore, aceste obiecte valoroase la muzeu, sau măcar să ne trateze normal pentru munca noastră. Nu suntem nicicum prădători de comori, cum poate ne consideră unii.” Mai mult de atât, după atâtea luni de zile, descoperitorii nu au primit nici măcar o informare privind descoperirile lor, legea fiind deja încălcată, însă de către autorităţi. Situaţia în care se află aceşti descoperitori este una ingrată, pentru că dacă predau bunurile pot fi acuzaţi de braconaj arheologic, iar dacă nu le predau încalcă din start legea. Descoperirea bunurilor de patrimoniu de către cei care deţin în mod legal detectoare de metale nu este astfel deloc încurajată, ci din contră, se constată o încercare de limitare a predării unor astfel de bunuri. În acelaşi timp, lucrurile găsite de ei, precum tezaurul de argint de la Cacica, una dintre cele mai importante descoperiri de monede dacice din România, constituie astăzi mândria Muzeului de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Arheologie cu detectorul de metale, o pasiune răsplătită doar sufleteşte.
 Vizualizări articol: 956 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 1.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 1.0 din 1 vot
Arheologie cu detectorul de metale, o pasiune răsplătită doar sufleteşte1.051

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei