Fundu Moldovei: două lumi paralele la 86 de ani distanţă

În 1928, un grup de 60 de cercetători, coordonaţi de Dimitrie Gusti, a realizat o amplă campanie monografică la Fundu Moldovei, lăsând posterităţii o descriere amănunţită a localităţii. Satul a fost ales din toată regiunea Moldovei pentru că Fundu Moldovei era o zonă reprezentativă din punct de vedere etnografic. Aşa a rămas şi astăzi, la 86 de ani distanţă, când la Fundu Moldovei oamenii încă merg în port popular la slujbele de la biserică, iar în localitate se păstrează cel mai vechi ansamblu artistic de amatori, „Arcanul”, din care fac parte exclusiv localnici, care duc mai departe tradiţia locală fără a fi plătiţi pentru asta.

De la sifilisul din 1928, la standardul de viaţă peste medie de azi

Dacă tradiţiile au fost măcar în parte păstrate, celelalte aspecte ale vieţii locale par şi sunt, la 86 de ani distanţă, din două lumi diferite. În 1928 grupul de cercetători coordonat de Dimitrie Gusti (de a cărui prezenţă la Fundu Moldovei aminteşte astăzi numele uneia dintre şcolile gimnaziale), remarca viaţa foarte grea a oamenilor, de altfel specifică vremurilor de atunci, cu atât mai mult lumii rurale. Localnicii înnoptau de la bunic până la nepot într-o singură cameră, condiţiile de igienă erau precare, iar hrana greu de procurat. Cercetătorii remarcau numărul mare al bolnavilor de sifilis şi faptul că satul era extrem de răsfirat. Doar ultima caracteristică s-a păstrat parţial şi în 2014.

Reporterii Monitorului de Suceava s-au deplasat la Fundu Moldovei pentru a face o paralelă între lumea de acum şi cea din 1928. Astăzi, Fundu Moldovei este fără îndoială o comună cu un standard de viaţă peste medie. Peste media de azi bineînţeles, o comparaţie cu 1928 fiind foarte greu de realizat din toate punctele de vedere.

Oamenii au investit în case moderne şi în ferme de bovine

După cum a precizat Nelu Ivanciuc, consilierul personal al primarului comunei Fundu Moldovei, Tudor Zdrob, în comună sunt înregistraţi 4.200 de locuitori, care populează şapte sate: Colacu, Botuş, Branişte, Botuşel, Deluţ, Plai şi Fundu Moldovei. Ca în mai toate comunele din judeţ, mulţi tineri au plecat la muncă în străinătate, în Spania, Italia şi mai nou în Germania. Totuşi, comuna nu este atât de depopulată, consilierul Nelu Ivanciuc estimând că la muncă în străinătate sunt plecaţi 10-15% dintre locuitori.

„Deocamdată majoritatea celor plecaţi în străinătate investesc în case, avem foarte multe autorizaţii de construcţie emise în ultimii ani. Sunt însă şi tineri care s-au întors acasă şi şi-au făcut mici ferme de creştere a bovinelor, principala preocupare în localitatea noastră”, a precizat consilierul primarului. Agricultura a rămas principala preocupare a localnicilor, cu accent pe creşterea bovinelor. În comună nu sunt ferme mari, însă mulţi localnici au ferme de dimensiuni medii, de 20-40 de bovine.

De cum intrăm în comună remarcăm pubelele pentru gunoi, dispuse la marginea drumului judeţean care străbate localitatea. Lângă pubele stau sacii menajeri cu deşeurile fiecărui gospodar, saci care urmau să fie ridicaţi de maşina de gunoi a primăriei locale, care asigură serviciul de salubritate.

Fundu Moldovei, comuna cu număr infim de asistaţi social

La Fundu Moldovei puţini localnici mai au toaleta în fundul curţii.

„În majoritatea caselor există toaletă şi apă curentă, oamenii şi-au făcut instalaţii proprii de la sursele de apă omniprezente. Mai nou, se fac investiţii şi în centrale pentru încălzire”, a explicat Nelu Ivanciuc.

De altfel, standardul de viaţă de la Fundu Moldovei este grăitor atunci când ne interesăm de numărul de asistaţi social din comună. Mai puţin de 20 de familii din comună beneficiază de venitul minim garantat, iar mulţi dintre aceşti beneficiari au probleme de sănătate. Este foarte puţin, în condiţiile în care alte comune au sute de familii asistate social.

Turismul prinde contur şi la Fundu Moldovei 

Mai nou, comuna Fundu Moldovei începe să se dezvolte şi din punct de vedere turistic. Într-o zonă foarte pitorească, Delniţa, pe locul unei foste exploatări miniere, sunt ridicate în momentul de faţă mai multe pensiuni. Majoritatea sunt aproape finalizate. Unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Fundu Moldovei, Nicolae Troaşe, preşedintele grupului de firme Calcarul Pojorâta, va amenaja acolo şi un iaz. Toate vor întregi o zonă turistică excelentă, speră localnicii. În apropiere, peste deal, se află Mănăstirea Orata, o mănăstire de maici aşezată într-un cadru geografic superb. 

Ce s-a făcut în comună în ultimii zece ani

Din 2004, de când este primar, Tudor Zdrob se poate lăuda cu o serie de investiţii foarte importante, care pe de o parte au ridicat comuna, însă pe de altă parte au căutat să păstreze tradiţiile şi să nu dea uitării personajele marcante care se leagă de Fundu Moldovei.

Multe dintre drumurile comunale au fost aduse la un nivel de circulaţie normal pentru zona de munte, şcolile au fost reabilitate, dispensarul medical a fost renovat şi dotat cu încălzire centrală, blocurile din Fundu Moldovei au fost modernizate, iar terenul de sport al Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” a fost asfaltat şi dotat cu nocturnă. Unul dintre cele mai importante progrese constă în reabilitarea şi extinderea reţelei de iluminat public, care acoperă toate satele comunei. De asemenea, în momentul de faţă este în curs de realizare reţeaua de alimentară cu apă în satele Colacu şi Fundu Moldovei.

În centrul satului Colacu a fost construit un monument al erorilor (al doilea din comună), odată cu el fiind amenajat un parc. Totodată, a fost amenajat parcul „Traian Popovici”.  Traian Popovici, fiu al satului, care este îngropat în cimitirul din localitatea Colacu, a fost primar al Cernăuţiului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi  a rămas cunoscut în istorie pentru că a salvat de la deportare 20.000 de evrei.

Fundu Moldovei se identifică cu Ansamblul “Arcanul”

Fără îndoială, Fundu Moldovei se identifică cel mai mult cu păstrarea tradiţiilor în principal prin Ansamblul Artistic de Amatori „Arcanul”, cel mai vechi din Bucovina. Din ansamblu fac parte aproximativ 50 de localnici, cu vârste de la 14 până la 60 de ani. Ansamblul cu renume la nivel internaţional este finanţat de la bugetul local şi din contribuţiile unor sponsori, iar membrii prestează activităţi artistice fără a fi retribuiţi pentru asta. În sat sunt trei biserici ortodoxe, două biserici adventiste şi una romano-catolică.

La Fundu Moldovei se găseşte şi Casa Muzeu Fundu Moldovei, care impresionează prin multitudinea de exponate care amintesc de vechea viaţă rurală din Fundu Moldovei, de la arta meşteşugului şi până la cum era amenajată o cameră a unui localnic.

Comuna Fundu Moldovei, ridicată de mai mulţi agenţi economici importanţi

Faţă de alte comune, la Fundu Moldovei există destui agenţi economici care au un număr important de angajaţi, majoritatea localnici. Pe lângă Calcarul Pojorâta, care are punct de lucru la Fundu Moldovei, angajatori importanţi mai sunt societăţile Rancanar SRL, unitate de debitare a lemnului, şi Domarom Star SRL, care are ca profil de activitate îmbuteliere GPL.

Cele mai multe afaceri locale sunt în domeniul prelucrării lemnului, după care urmează cele din agricultură şi zootehnie.   

Din Fundu Moldovei este şi Ioan Ţăran Baciu, cel mai cunoscut producător tradiţional din Bucovina.