Simpozionul „Moștenirea rareşiană”

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuților, în parteneriat cu Ministerul Culturii și cu Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, a organizat Simpozionul Moștenirea rareşiană, prilejuit de împlinirea a 475 de ani de la trecerea la cele veșnice, în ziua de 2  septembrie 1546, a vrednicului de pomenire domn Petru Rareș, fiul marelui domn Ștefan cel Mare și Sfânt.

Despre domnia celui care reprezintă un reper în istoria politică, culturii, artei şi civilizației medievale a Țării Moldovei s-au scris nu puține pagini. A fost o domnie cu lumini şi cu umbre, cu ambiţii mari care nu întotdeauna i-au reușit, atât față de Poartă, pe de o parte, cât şi faţă de Polonia, pe de altă parte. Pe bună dreptate s-a afirmat că între domnia lui Ştefan cel Mare şi cea a lui Mihai Viteazul domnia lui Petru Rareş a avut cea mai întinsă faimă, din Apusul creştin până în Răsăritul mahomedan, stârnind admirație pentru prieteni şi respect pentru adversari.

La Mănăstirea Probota, monument UNESCO, unde după atâta trudă a sa, cum scrie cronicarul Grigore Ureche, şi-a găsit odihna veșnică, în frumoasa ctitorie a avut loc astăzi, 2 septembrie 2021, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi, pentru domnul care a arătat că a avut conştiinţa unităţii celor trei ţări româneşti – Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Inochentie de la Probota“ coordonat de părintele Constantin Dan Magdalena. În continuare au fost interpretate cântecele patriotice „Ne vom întoarce într-o zi“  pe versurile poetului Radu Gyr, „Oituz”  de V. N. Petala și „Pomelnic“, versurile aparținând Zoricăi Lațcu – Monahia Teodosia. S-a vorbit în istoriografia românească – a subliniat în cuvântul său părintele arhid. Vasile M. Demciuc, consilier eparhial Sector Monumente Patrimoniu Arhitectură bisericească din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor – despre faptul că în politica internă şi externă a lui Petru Rareş s-a văzut o repetiţie generală moldovenească a epopeii lui Mihai Viteazul. Există temeiuri pentru a se afirma că Petru Rareş a fost animat de idealul dacic, că a avut cunoştinţă de unitatea dacică a celor trei state carpato-dunărene şi că ştia că bunul său tată Ştefan cel Mare era numit într-o scrisoare descoperită nu de mult la Milano Re de Dacia, adică Regele Daciei.

După săvârşirea slujbei Parastasului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, în semn de preţuire pentru memoria marelui domn Petru Rareş şi de apreciere pentru modul în care slujitori ai muzei Clio au pus în valoare personalitatea politică, diplomatică şi culturală a lui Petru Rareş, a conferit participanţilor la acest eveniment următoarele distincţii: Ordinul „Muşatinii” domnului prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, domnului prof. univ. dr. Ion Solcanu, domnului prof. univ. dr. Gheorghe Onişoru; Ordinul „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” părintelui prof. univ. dr. Vasile Nechita şi domnului lector univ. dr. Bogdan Constantin Neculau.

Apoi, în Sala Voievozilor a Mănăstirii Probota a avut loc simpozionul cu tema Moştenirea rareşiană, moderat de arhid. Vasile M. Demciuc şi pr. Constantin Oprea, consilier cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Au fost susţinute următoarele comunicări: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Universitatea București – Istoria – cea mai frumoasă poveste; prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava – Glasul istoriei în ctitoriile rareşiene; prof. univ. dr. Ion Solcanu, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași  – Pictura murală bisericească din epoca lui Petru Rareş, pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita, Universitatea „Ovidius” Constanța – Domnia lui Petru Rareş – un moment hotărâtor în păstrarea dreptei credinţe, lector univ. dr. Bogdan Nicolau, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași – Educaţie şi cultură în epoca lui Petru Rareş, dr. Tereza Sinigalia, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” Bucureşti – Teme noi în iconografia bisericilor din Moldova introduse după modelul Probota, Adrian Bătrîna, arheolog, Muzeul Național de Istorie Bucureşti – Câteva consideraţii pe marginea săpăturilor arheologice de la Probota, pr. Gabriel Herea – Polemici hermeneutice în secolul al XVI-lea moldovenesc. Inscripţiile şi iconografia scenei – Aici este Ţarigradul – Asediul Constantinopolului de la Moldoviţa.

La sfârşitul simpozionului, părintele Constantin Oprea a menționat faptul că însăși această manifestare culturală este un fapt istoric şi că această mică ofrandă, a noastră a celor de astăzi, dovedește cât de frumos ştim sa ne aducem aminte în acest an, Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul, despre cei care au făcut istorie.

În continuare, participanţii la această manifestare ştiinţifică au vizitat ctitoriile lui Petru Rareş din judeţul Suceava, respectiv Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Baia, biserica Mănăstirii Râşca (monument UNESCO), Biserica „Sfântul Dumitru” Suceava, biserica Mănăstirii Humor, ctitorită în vremea şi sub directa îndrumare a lui Petru Rareş, Mănăstirea Moldoviţa (monument UNESCO).

(Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților)