Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Oameni buni, s-avem cu toții credință în Bunul Dumnezeu!
Să ne păstrăm calmul, să evităm exagerările, să ne ajutăm mai mult ca oricând unul pe altul!
Am selectat patru minuni din cartea „Minuni și descoperiri din timpul Sfintei Liturghii”. Sunt extrem de potrivite oricând, dar mai ales acum când puțina credință și slăbiciunea omenească încearcă să pună la îndoială harul sfânt al lui Dumnezeu și puterea Sfintei Împărtășanii - Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos Dumnezeu!
1. „Există creștini cărora le este frică să se împărtășească ca nu cumva să ia microbi! Dacă ar fi fost așa, nu ar mai fi trăit nici un preot, deoarece ei, la sfârșit, consumă conținutul Sfântului Potir din care se împărtășesc mereu sute de credincioși cu diferite boli. Cu toate acestea, nici un preot nu a pățit vreodată ceva. Trupul și Sângele Domnului sunt foc.
Una din multele întâmplări, care dovedesc incontestabil acest adevăr, este și următoarea: Când mitropolitul din Hio, Pantelimon Fostinis era predicator în Attica, a mers cândva la Spitalul Sotiria. Acolo i-au adus asistenții o tavă mare cu multe lingurițe.
- De ce ați adus acestea? i-a întrebat.
- Ne-au spus doctorii să împărtășiți cu acestea pe bolnavi, începând de la cei mai ușor bolnavi și apoi pe cei grav bolnavi.
Nu este nevoie de aceasta, a răspuns cu credință preotul. Am Sfânta Linguriță.
Într-adevăr, la Sfânta Liturghie a împărtășit normal pe bolnavi și apoi s-a apropiat de ușile împărătești ca să consume Sfânta Euharistie. A făcut aceasta ca să-l vadă toți, ca să înțeleagă doctorii că Sfânta Euharistie este foc care arde totul”.
2. „Un fapt asemănător s-a întâmplat și în 1942, la Ioanina. Predicatorul preot Benedict Petrachis (+1961), după Sfânta Liturghie de la bisericuța din Cadro, s-a dus la spitalul din acea localitate unde se găsea și secția TBC, ca să împărtășească bolnavii.
Un bolnav, care se găsea într-o stare gravă, imediat ce s-a împărtășit, a vomat pe cearșaf. Imediat, părintele Benedict a luat cu Sfânta Linguriță, a mâncat și a dat poruncă ca cearșaful să fie ars. Doctorii l-au văzut și s-au îngrozit: Ce face, nebunul? Peste puțin timp îl veți vedea cu TBC, au strigat. Dar nici peste puțin și nici peste mult timp nu l-au văzut cu tuberculoză. Harul Tainei nu a lăsat să se întâmple așa ceva”.
3. „În parohia părintelui Nicolae Planas (+1932), pe un drum lăturalnic, se ascundea un lepros într-o stare avansată. Buzele lui fuseseră mâncate de groaznica boală. Cândva, cuviosul s-a dus să-l împărtășească însă gura putrezită a leprosului nu a putut să înghită Sfântul Trup al Domnului, care a căzut pe lângă. Fără nici o reținere, cuviosul s-a aplecat, a luat cu gura lui Sfântul Mărgăritar și l-a înghițit fără să pățească nimic. Cât despre lepros, l-a descoperit poliția și l-a dus la spitalul de leproși.”
4. „Răposatul Dimitrie Panagopulos (1916-1982), predicatorul iluminat, predica chiar și la spitalul Sotiria, unde alții nu se apropiau de frica tuberculozei. Acolo îl însoțea părintele Dimitrie Papantonis care spovedea pe tuberculoși și săvârșea Sfânta Liturghie.
Într-o zi, un doctor, care urmărea predicile, s-a apropiat de preot și i-a zis: Domnule Panagopulos, este imposibil ca preotul să consume conținutul Sfântului Potir. Se împărtășesc atâția bolnavi din Acesta și, după cum este cunoscut, microbul se transmite prin salivă. Ce face, deci, preotul cu Trupul și Sângele Domnului care rămâne? Îl varsă în chiuvetă? Acesta nu este însă un mare păcat?
- Un astfel de lucru nu se întâmplă vreodată, a răspuns preotul. Iisus Hristos nu se infectează cu microbi. Iar din nemuritoarele Taine nu există vreun pericol de infectare.
Însă doctorul nu putea să creadă. Atunci, preotul l-a sfătuit să urmărească următoarea Sfântă Liturghie și la sfârșit să se așeze undeva, încât să vadă mișcările preotului în timpul consumării conținutului Sfântului Potir. Așa s-a și întâmplat. Doctorul a văzut cu ochii lui cum preotul slujitor a consumat Sfintele Taine. L-a văzut chiar cum punea vin ca să nu rămână nici urmă din Trupul și Sângele Domnului. De atunci, doctorul nu numai că a crezut, ci se împărtășea și el împreună cu bolnavii”.
Așadar, să fiți tari în credință! Elementul uman nu lezează sfințenia Bisericii. Harul sfințitor, tămăduitor și curățitor lucrează irezistibil în Biserică!
Dacă sunteți bolnavi, tămăduiți-vă după sfatul medicului cu medicamente și adăugați neapărat nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu. După însănătoșire alergați la biserică, unde vă așteaptă Doctorul sufletelor și al trupurilor Hristos Mântuitorul!
Dragi părinți, împărtășiți-vă copiii în fiecare Duminică! („Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți...” Luca 18, 16).
Vine Postul Sfintelor Paști cu Sfânta Liturghie, Taina Sfântului Maslu și Taina Spovedaniei. S-alergăm cu nădejde la Tămăduitorul Dumnezeu!
Și încă un lucru, mulțumiți-i lui Dumnezeu pentru tot!
(pr. Justinian-Remus Cojocar)
