Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului va fi joi, 13 noiembrie

Biserica Ortodoxă intră vineri, 14 noiembrie, în Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului. Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului va fi joi, 13 noiembrie, când se sărbătoreşte şi Sf. Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur. În tradiţia populară românească această zi era respectată ca o sărbătoare: "Lăsatul secului de Crăciun ocaziona petreceri familiale, cu mâncare şi băutură din belşug, era prefaţat de Ajun şi postfaţat de Spolocanie, sinonim cu Filipii de toamnă". Sărbătoarea Sfântului Apostol Filip (14 noiembrie) a fost asimilată în gândirea populară cu o mai veche sărbătoare păgână ce făcea referire la zeii casnici, de unde a rezultat şi denumirea de sărbătoare a Filipilor. Un rol însemnat în noaptea de dinainte îl aveau ritualurile apotropaice contra lupilor, în trecut un real pericol pentru animale şi chiar pentru viaţa oamenilor. Totuşi, importanţa acestei sărbători populare nu este dată numai de această asociere cu substratul păgân, ci însăşi renunţarea la alimentele de frupt era sărbătorită cu ocazia începerii fiecăruia dintre cele patru mari posturi de peste an.

Spolocania

Spolocania sau Polocania era denumirea dată primei zile dintr-un post mare (în special la Postul Mare şi la Postul Crăciunului). În această zi se făceau mai multe ritualuri de purificare în vederea pregătirii pentru post.

În această zi vasele în care se gătea sau din care se mânca de dulce se spălau foarte bine şi se urcau în pod, de unde erau scoase alte vase în care se mânca doar de post. Într-o adaptare mai nouă a obiceiului se zice că în această zi se poate mânca ceea ce a mai rămas de la lăsatul de sec. Lucrul acesta nu este confirmat de tradiţie, căci tot ce rămânea de la masa de frupt era aruncat înspre răsărit pentru "paserile cerului!".

Ţinerea postului era respectată cu sfinţenie în comunităţile tradiţionale. Se credea chiar că Postul lungeşte zilele omului.

Dezlegare la peşte şi preparate din peşte

Postul Crăciunului simbolizează ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum şi postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum ei aşteptau venirea lui Mesia cu post şi rugăciune, aşa se cuvine să aştepte creştinii, pentru a putea întâmpina prin ajunare pe Cuvântul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. Acest post ţine 40 de zile: de la 15 noiembrie  până la 25 decembrie. În general, în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie este lăsatul secului, 15 noiembrie fiind prima zi de post. Dacă însă această zi cade miercurea sau vinerea, aşa cum se întâmplă anul acesta, începem postul de pe 14 noiembrie. Din punctul de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor, faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Astfel, este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie inclusiv; pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decembrie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 7 decembrie (Sf. Filofteia), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria). Însă, din punctul de vedere al postului sufletesc, cerinţele sunt la fel ca în oricare altă zi de post. Putem concluziona că Postul Crăciunului este un post uşor din punctul de vedere al bucatelor, îmbinat cu un riguros post duhovnicesc, totul în folosul creşterii noastre spirituale.

Modificări în programul liturgic

În perioada Postului Crăciunului apar modificări şi în programul liturgic. Începând cu data de 21 noiembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. La Ceasuri şi Pavecerniţă stihirile şi troparele nu se cântă, ci toate se citesc. Dacă Ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă Ajunul Crăciunului cade într-una din zilele din cursul săptămânii (de luni până vineri), se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, urmând ca în ziua praznicului să se săvârşească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului - Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunium Adventus Domini“ (Postul venirii Domnului), dar durează doar trei săptămâni. (sursa: Ziarul Lumina)