„Românii americani de la Marile Lacuri”

Pe directorul ziarului Curentul Internaţional, Ştefan Străjeri, l-am cunoscut pe continentul nord-american de vreo câţiva ani buni, îndată ce am intrat în contact cu membrii Societăţii Culturale „Avram Iancu” din Michigan. Pe atunci era lider inginerul Gheorghe Chindriş, maramureşean sufletist din Ieud, iubitor de neam şi ţară, care după un timp s-a repatriat. Nu puţini au fost românii care s-au întors acasă (aceia care au avut puterea s-o facă). Deşi sunt doritori, nu toţi dintre ei sunt destul de hotărâţi să se rupă de ceea ce încearcă să-şi clădească acolo unde visau a găsi mirajul american.
Economistul Ştefan Străjeri conduce publicaţia Curentul International, ziarul românilor din America şi de pretutindeni, pe care l-a preluat din iulie 2005, tipărit până atunci în Mishawka, statul Indiana.

Începând din acel an s-a implicat în multe manifestări organizate de românii din America. Din anul 2008, împreună cu membrii Societăţii Culturale „Avram Iancu”, iniţiază, implicându-se organizatoric, multiple acţiuni culturale precum: Ziua de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, Sâmbra Oilor, Balul Mărţişorului, Festivalul de Artă Culinară Românească, spectacole muzicale şi lansări şi prezentări de carte.
În anul 2006 primeşte Premiul de Excelenţă pentru Promovarea Românismului din partea Postului de Radio din Chişinău Vocea Basarabiei, iar din anul 2008 este unul din fondatorii Societăţii Culturale Româno-Americane „Avram Iancu” din Michigan. 
Participă la iniţierea Forumului Românilor de Pretutindeni la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada (2010).
În anul 2011, la Las Vegas, primeşte Diploma de Apreciere în cadrul Galei Celebrităţilor Româno-Americane.
Publică în ziarul Curentul Internaţional articole istorice despre românii emigraţi în America, atrage şi încurajează colaboratori români din ţară şi de pretutindeni pentru ziarul pe care-l conduce cu devotament şi dăruire, un model de român printre românii din diaspora americană şi nu numai.
Am fost la familia Străjeri acasă şi am rămas impresionată de strădania acestor tineri minunati, Ştefan şi soţia sa Luminiţa (pe care Bucovina i-a dat să poarte-n lume tricolorul românesc), de a-şi crea un spaţiu, o casă care să le amintească de cea lăsată pe plaiurile natale din Pojorâta. Am intrat cu teamă parcă în încăperea special amenajată în care economistul publicist păstrează în ordine şi cu grijă părintească un arsenal întreg de publicaţii româneşti, fotografii, documente, mărturii peste timp, care au stat la baza acestei bogate monografii, o carte de o valoare inestimabilă, lumină vie a românismului de pretutindeni.

Monografia, unică, inedită şi de înaltă valoare

Monografia este o vastă incursiune prin cei aproximativ 100 de ani de viaţă românească pe continentul nord-american, parte integrantă a istoriei Americii şi României deopotrivă, căci românii plecaţi şi-au dus cu ei visurile de veacuri pe oriunde s-au stabilit, păstrându-şi cultura, obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, chiar dacă s-au integrat într-o societate diferită de cea a ţării mamă.
Titlul cărţii atât de potrivit, Românii americani de la Marile Lacuri, este punctul de deschidere al unei raze cu dimensiuni largi, în care se înscriu cele şase capitole ce cuprind activităţi ale societăţilor şi asociaţiilor, instituţiilor religioase, ale presei şi personalităţilor româneşti într-o prezentare istorică impresionantă.
Pornind de la poziţia geografică a statului Michigan, autorul atinge potenţialul economic al statului cu performanţe automobilistice, contabilizând pornind de la băştinaşi, arborele genealogic cu ramuri atât de diversificate al populaţiei Americii de astăzi, formată din emigranţi din toate colţurile lumii.
Aflăm că numele Michigan este de origine indiană şi se traduce prin apă mare, fiind folosit pentru prima dată de către francezii care au numit astfel unul din lacuri, lacul Michigan.
Nu se omite prezentarea agriculturii americane din statul Michigan, descriind solul, culturile, bogăţiile naturale exploatate de diferite concerne, fapt care a dus la dezvoltarea unei economii puternice şi diversificate.
Începând cu primii locuitori şi până la sosirea emigranţilor, autorul ne acaparează atenţia pe parcursul perioadelor istorice, uimindu-ne cu bagajul său informaţional.
Participăm cu ochii minţii, prin faţa cărora se perindă asemenea unei pelicule cinematografice, la evenimentele socio-politice, conflictele, condiţiile de viaţă, curbele sinuoase prin care a trecut acest stat de-a lungul existenţei sale. 
Perioadele istorice sunt respectate şi prezentate cu rigurozitate şi precizie matematică. Graţie abilităţii autorului, trecem prin perioadele războaielor, ale Ku-Klux-Klanului şi recesământului federal, prin perioade de prosperitate, dar şi de regres, nefiind omise la timpul lor, personalităţi marcante, fiecare cu aportul în domeniile respective de activitate. Ştefan Străjeri îşi mărturiseşte astfel pasiunea pentru istorie.
Nu lipsesc descrierile, care-l consacră în rândul scriitorilor tineri. Prezentarea conflictelor rasiale, izbucnite în seara zilei de 20 iunie 1943 pe mica insulă Belle Isle, situată pe râul Detroit, este edificatoare în acest sens, precum şi perioada postbelică.
Statisticile privind populaţia din Michigan, detaliile desfăşurării alegerilor la nivelul statului Michigan şi al metropolei Detroit, le dezvăluie specialistul economist din persoana autorului. Viaţa culturală şi spirituală ne este prezentată cu aceeaşi atenţie şi ordine cronologică.
Capitolul trei al monografiei este dedicat instituţiilor religioase în cadrul cărora remarcăm un număr de 11 biserici ortodoxe, dintre care două mănăstiri, două biserici greco-catolice, două baptiste şi zece penticostale.
Organizaţiile româno-americane, înfiinţate de-a lungul timpurilor în statul Michigan le găsim în capitolul patru. De la societatea de început „Unirea Românilor” şi până la actuala Societate Româno-Americană „Avram Iancu”, calea este străbătută de o mulţime de asociaţii şi societăţi, grupuri culturale şi folclorice, studenţeşti şi nu numai.
Presei româneşti îi este consacrat capitolul cinci din care îmi reţin atenţia câteva titluri cu rezonanţă în timp: Adevărul, Candela Străbună, Curentul Internaţional, Credinţa, Glasul Românesc, Dreptatea, Românul American, Rugul aprins, Solia şi multe altele.
Ultimul capitol este dedicat românilor care s-au remarcat în viaţa economică, politică, socio-culturală din comunităţile de români aflate pe teritoriul statului Michigan.
Autorul ne demonstrează în acest tratat că românii americani de la Marile Lacuri îşi poartă cu demnitate şansa de a se fi născut români, ţinuta morală moştenită din străbuni, limba, cultura, religia, obiceiurile şi tradiţiile.
Vă las pe dumneavoastră, iubiţi cititori, să-i descoperiţi atât pe ei cât şi ceea ce o simplă cronică nu poate dezvălui, tot ceea ce cuprind cele peste 500 de pagini ale monografiei, unică, inedită şi de înaltă valoare, pe care publicistul Ştefan Străjeri v-o pune la dispoziţie cu drag de patria mamă şi de românii aflaţi pretutindeni în lume.

(Doina Popa, Dexter, Michigan)