Eminescu printre noi

Clădirea Colegiului de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, ridicată pe temeliile Curţii Domneşti de odinioară, şi care adăposteşte un foarte vechi gimnaziu sucevean, a fost, de pildă, în anul 1885, de Sfântul Ştefan, gazda unei zile din viaţa lui Mihai Eminescu.

Aflându-se la Cernăuţi, la sora sa, Aglae Drogli, fapt confirmat şi de Călinescu în cunoscuta-i carte dedicată vieţii celui mai mare poet român, Eminescu a fost luat de prietenii săi bucovineni la Suceava, la sărbătoarea zilei onomastice a lui Ştefan Dracinschi, primul director român al Obergimnasiumului local.

Ştefan Dracinschi era prieten cu marele poet încă din anii petrecuţi împreună la Viena, la studii, unde amândoi o simpatizau foarte mult pe aceeaşi domnişoară vieneză Francisca Moritz, care devine, în cele din urmă, după cum mi-a relatat şi profesorul Ion Sbiera, nepotul lui Ştefan Dracinschi, soţia bunicului său: „Pe când se afla la studii în capitala Imperiului Astro-Ungar, Eminescu obişnuia să frecventeze împreună cu bunicul meu, Ştefan Dracinschi, o cafenea vieneză, unde servea o frumoasă chelneriţă Fanny (Francisca) şi fermeca cântând din luth. Deşi fusese captivat de încântătoarea chelneriţă, poetul o va uita curând întrucât în viaţa lui intrase cu scăpărare de fulger Veronica Micle”.

Deci, Eminescu dorea foarte mult să îi vadă pe amândoi şi mai ales pe Fanny, după cum se exprimase profesorul Sbiera. De asemenea, Ion Sbiera a mai spus că bunicul său după tată, I.G.Sbiera, era profesorul lui Eminescu la Cernăuţi, iar cu poetul Vasile Bumbac, Mihai Eminescu se cunoştea încă de la Cernăuţi, de pe băncile şcolii. Nu era, aşadar, nimic surprinzător că Eminescu se număra printre comeseni, alături de Vasile Bumbac, Ştefan Ştefureac, Samoil Isopescul şi alţii. La masa care s-a servit în localul Obergimnasiumului (în clădirea actualului Colegiu de Artă „Ciprian Porumbescu”) s-a toastat, cum era şi firesc, mai întâi pentru sărbătorit, iar apoi, cu un entuziasm dezlănţuit, pentru Eminescu. Poetul n-a spus mai nimic, mulţumindu-se a zâmbi cu melancolie. În ziua următoare, un grup de elevi de la acest liceu l-au întâmpinat pe poet cu toată dragostea, abordând teme de literatură, de istorie şi de cultură generală, apoi n-au mai contenit de a vorbi toată ziua.

Ceasul

Profesorul Ion Sbiera, care a făcut o mare donaţie Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, nepotul lui Ştefan Dracinschi în a cărui casă a rămas, de pe strada care îi poartă numele, mi-a dăruit instrumentul muzical luth, cu care cânta bunica sa Fanny, şi un ceas de buzunar „Moulinie Bautte e Moynier”, în schimbul unor mărci poştale de valoare.

Acest ceas e de argint, fără serie, al cărui mecanism e de alamă, executat manual, cadranul e făcut din argint fin, pe care sunt notate cu cifre romane în stil baroc-rococo. Ceasul se întoarce cu o cheie separată de ceas. Mai distingem şi o ureche de care este legat un lănţişor de argint. Mecanismul ceasului este prevăzut cu o carcasă de protecţie, marcată tot cu acelaşi nume menţionat mai sus şi care este din acelaşi material ca şi mecanismul ceasului. Diametrul ceasului este de 6 centimetri. Pe capacul exterior din spatele lui, este o lucrătură manuală, un subiect aplicativ prezentând o temă antică, luată din Biblie. Este gravat Ahaşver, nume dat în Vechiul Testament regelui persan Xerxe I şi regina Estera de origine iudee, vestită pentru frumuseţea ei. În faţa lui Xerxe I este îngenuncheată Estera, care prin rugămintea ce i-o adresează, a împiedicat masacrarea compatrioţilor săi. Toga ei este ridicată de o servitoare. Regele Xerxe I i-a întins sceptrul de aur, deci i-a dat posibilitatea ca să îl atingă, după cum se vede pe ceasornic, altfel ar fi fost executată. Pe capacul ceasornicului mai sunt arătaţi la întoarcerea în sala tronului, soldaţii care stau de pază cu halebarde în mâini. În jurul scenei, pe marginile capacului sunt încadrate aceste personaje istorice în ornament baroc-rococo din secolul XVIII. Cadranul de argint este lucrat în aceeaşi manieră baroc-rococo.

Inscripţii

Pe capacul din interior sus sunt încrustate patru litere chirilice BKMM care ar însemna probabil iniţialele numelui Veniamin Costache Mitropolitul Moldovei. Argumentăm acest lucru prin faptul că în casa parohială de la biserica Sf. Înviere din Suceava în care a locuit poetul şi preotul Nicolae Ustianovici, prieten bun cu tata lui Mihai Eminescu, s-a găsit cartea „Iubitoriul de înţelepciune”, scrisă cu caractere chirilice în anul 1831 şi cumpărată de mine, care are două predoslovii. Una a boierului Iordachi Balş care a construit şi biserica din comuna Dumbrăveni (Suceava) şi altă predoslovie este a mitropolitului Moldovei Veniamin, în care aduce elogii boierului Balş, semnându-se cu aceste patru iniţiale, care se găsesc încrustate şi pe acest ceasornic. Iar mai jos pe acelaşi capac sunt încrustate două litere tot cu alfabet chirilic, P.V., probabil iniţialele numelui Paisie Velicicovschi, stareţul Mănăstirii Dragomirna şi apoi al celei de la Neamţ.

Profesorul Ion Sbiera mi-a mărturisit că acest ceasornic a rămas la bunicul său Ştefan Dracinschi, căruia i l-a făcut cadou de ziua sa Mihai Eminescu. El mi-a mai dat un tablou înfăţişând chipul lui Ştefan Dracinschi şi o fotografie cu bunica sa, Fanny, de pe care s-a pictat renumita pânză care se află la Muzeul ecumenic din Dumbrăveni, localitate unde, probabil a văzut lumina zilei poetul nepereche.

Prof.arhid. Ştefan Hreniuc