Cezar STRATON

Femeie.”Femeia mea frumoasă ca Scriptura, / Nu-ți cer nici coapsele, nici sânii și nici gura. // Ci sufletul răscopt ca o căpșună / Cu mirosu-nțelept și carnea bună / Și gândurile moi și-adânci ca mierea / După-amiezii, spre-a-mi spori puterea / Să-ți fac din fluturi pat, din rouă masă / Nelegiuit de alba mea mireasă / Să-ți născocesc din vorbe raiul dulce / În care tinerețea ta să-și culce, / Când ziua-ți cade tristă la picioare / Lacrima grea, strălimpede și mare.” (Emil Brumaru)

Vin.Vin importat din Spania vândut ca șampanie? Aceasta a fost o practică dubioasă, dar obișnuită pentru o lungă perioadă de timp. Apoi a venit criza filoxerei și revolta viticultorilor din 1911. În aprilie 1911, în timpul revoltei acestora, armata a intervenit pentru a pune capăt jafurilor, violenței și incendiilor. Criza a început însă cu mult mai devreme. În 1862, un viticultor din nordul Avignonului a plantat câțiva butuci de viță-de-vie trimise lui de un prieten din Statele Unite. Nu știa, dar tocmai va provoca cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o vreodată viticultura franceză. „După doi ani, descoperă că frunzele au căpătat o culoare ciudată și că via lui se ofilește. Boala se răspândește rapid în podgorii”, relatează Arne Molfenter în ”Der Spiegel”. Această boală este filoxera, numită după afida care o provoacă. În deceniile care au urmat, s-a răspândit în Franța și în toată Europa. Ravagiile sale sunt gigantice. În Champagne, în cursul anului 1900, „au trebuit distruse 2,5 milioane de hectare de viță-de-vie”, continuă Molfenter. Pentru a lupta împotriva acestei epidemii, solului i se injectează bisulfură de carbon - o neurotoxină. Rezultatul nu este concludent. De asemenea, s-a apelat la metode mai neașteptate, cum ar fi defilarea unei fanfare prin mijlocul podgoriei, sperând să alunge insectele prin puterea muzicii militare.

Țigani.De ce nu preferă țiganii Elveția în fața Italiei, Franței sau Danemarcei? Să vedem ce se întâmplă în Elveția. Și acolo ssunt mulți țigani, dar surprinzător, acolo ei muncesc din greu. Conform celor povestite de către chiar doi proprietari de hoteluri, motivațiile lor sunt clare și ferme. Ajutorul de șomaj se acordă numai după cinci ani de muncă neîntreruptă; dacă refuzi o ofertă de loc de muncă, pierzi orice ajutor din partea statului; dacă pierzi din vina ta locul tău de muncă (de ex. consum de alcool, furt, distrugeri) pierzi orice ajutor din partea statului; dacă provoci distrugeri în locuința ta socială, sau la orice alt obiectiv ce se află în proprietatea statului, trebuie să suporți ori costul reparațiilor, ori să lucrezi în cadrul unui penitenciar în folosul societății, până la recuperarea pagubelor. Este surprinzător însă că nimeni nu condamnă Elveția fiindcă nu hrănește fără muncă pe cei – așa-zis - dezavantajați de soartă. Și nici nu se amintește nimic pe tot teritoriul Europei despre rasismul elvețian! (Internet)

Ciudățenii(2). Câteva lucruri despre ciudățeniile românilor sesizate de niște vlogeri americani care au vizitat România. 1. „Au un lucru numit nectar. În general, orice băutură care nu e apă, ei o numesc <suc>. Cu excepția celor care conțin alcool. Dar tipul meu preferat de suc se numește nectar. Am avut nectar de piersici și dacă auzi cuvântul nectar te gândești pe loc la nectarul zeilor, iar atunci când l-am băut am zis: da, chiar asta este. Este destul de gros, este bogat în pulpă de fruct, aroma este puternică, astfel că atunci când iei o gură e ca și cum ai mușca din cel mai proaspăt fruct copt care poate exista. Este pur și simplu fantastic, deși are, cred, o tonă de zahăr în el”. 2. ”Un alt aliment de care trebuie să știi și care e interesant pentru că vei află o mulțime de păreri diferite despre el este piftia. Există câteva nume diferite pentru acest preparat în toată țara. De Crăciun, românii fac mese copioase. Spun <am tăiat un porc> și au o grămadă de carne și din porc fac o adevărată sărbătoare cu o mulțime de preparate. Noi am servit piftia rece, evident, dar era incredibil de gustoasă, avea un echilibru bun între usturoi și alte ingrediente. A fost gustoasă.”

Depresii.Ceaiul de roiniţă tratează depresia cauzată de suprasolicitarea de fiecare zi, îmbunătăţeşte memoria. Este un remediu excelent în nevrozele cardiace, în stări de anxietate, stări depresive, combate insomnia şi migrenele. Ceaiul de roiniţă scade tensiunea arterială, linişteşte sistemul nervos. Băut fierbinte scade febra şi te linişteşte atunci când eşti răcit, calmează stările tensionate. Combate probleme digestive care sunt asociate cu stresul. Ceaiul verde este considerat un ceai antistres datorită conţinutului de teanină, un compus care calmează nervii. El poate înlocui cafeaua. Este un mod de a da jos kilograme în plus. Te scapă de stres şi detoxifică organismul, dacă se consumă nu mai mult de una-două ceşti pe zi. Ceaiul verde conţine cafeină, este recomandat să nu se bea seară, pentru că există riscul să alunge somnul. Sunătoarea este folosită de mii de ani ca antidepresiv natural, cu reale calităţi în vindecarea bolilor nervoase, a stărilor de depresie, indispoziţie şi pesimism. Ceaiul de sunătoare are efect relaxant asupra psihicului. Reduce anxietatea, stresul. Combate insomnia, băut seară înainte de culcare face somnul liniştit şi odihnitor. El combate depresia, este eficient în perioadele foarte solicitante, induce optimism, vioiciune şi un tonus pozitiv.

Struguri.O poveste din categoria incredibilelor. În Japonia, un strugure de  consum a fost vândut cu... 12 mii de dolari și, probabil, a devenit cel mai  scump fruct din  lume. Este vorba despre struguri din soiul de elită „Ruby Roman”, care se caracterizează printr-o suculență deosebită. Apropo, în Japonia  se obișnuiește să se dea fructe prietenilor și membrilor familiei în semn de recunoștință și afecțiune.

Meniu.Aflați pentru prima dată în Paris, Bulă și Bubulina intră într-un restaurant. Se așază, apoi chelnerul le aduce meniul, dar totul este în franceză. După câteva minute, ospătarul revine. Bulă încearcă să facă o comandă: - Silvuple, le carne, le paste și le pâine. După 20 de minute, se întoarce chelnerul și, culmea!, le aduce exact ceea ce comandase Bulă. – Vezi, draga mea?! Mă descurc perfect cu limba franceză, ai fi rămas flămândă fără mine în Paris. La care chelnerul, uitându-se cu milă la ei: – Domnule Bulă, ați fi rămas amândoi flămânzi, dacă nu eram eu din Focșani.