Cezar STRATON

Păzea!A zis Arafat că de Revelion am putea ieși pe balcon. Eu cred că e o capcană: ați văzut ce a pățit însuși Ceaușescu, după ce a ieșit pe balcon...!?

Paternitate.Tatăl: - Am șapte copii! Reporterița: - Felicitări, domnule! Cu aceeași? – Apăi...na, cu aceeași, cu care alta!? Numai cu patru muieri diferite.

Zgârcenie.Te tot plângi că n-ai bani pentru un cadou de Crăciun... și tu te plimbi, nesimțitule, cu doi rinichi sănătoși...

Social.Cel mai scurt - și mai concentrat – eseu despre prostia la români. Etern valabil, mă tem (dar el a devenit pregnant după 1990, probabil că și datorită presei, TV-urilor): ”Un idiot bogat e considerat la noi în primul rând bogat. Un idiot sărac e considerat în primul rând sărac.” Punct.

Jurnal.Un text fain, după mine, scris de către Zigu Ornea, prin 1993, despre nefericitul Mihail Sebastian. Am găsit cartea lui Z. Ornea la un anticariat de cartier. Iar eu l-am priceput/ înțeles pe M. Sebastian abia acum, prin prezentarea, descrierea lui Ornea. Care scrie: ”În tragedia vieții lui M. Sebastian se ascunde noblețea unui paradox. Era evreu de origine (s-a născut la Brăila, în 1907, cu numele de Iosif Hechter). Și-a datorat cariera lui Nae Ionescu, cel care va deveni, din 1933, ideologul legionarismului. Din această pricină, Mihail Sebastian a fost, deopotrivă, atacat virulent atât de antisemiți... cât și de evrei.! Deși el era doar un talentat scriitor român. Deși era un autor cu statut consolidat, a trebuit să accepte ca piesa lui, ”Ultima oră” , să fie reprezentată cu un alt nume de autor. În vremea regimului antonescian, evreii trebuiau să stea după cortină. Ce trist poate fi – oameni buni – ca tu să-ți vezi creația aplaudată, dar să nu ai voie să te prezinți pe scenă, la aplauze....A venit și „Steaua fără nume”, după care chiar și comuniștii „au tras” un film, cu semi-rusoaica Marina Vlady, iubita folk-istului rus de mare succes V. Vitovsky. Din păcate – ori din fericire– Mihail Sebastian moare la doar 38 de ani, călcat de un camion (!?). Pentru că – citez mai departe din Zigu Ornea – ”dacă nu s-ar fi produs acel stupid accident de circulație, și el ar fi continuat să trăiască, e evident că prin 1950 ar fi fost arestat și înfunda pușcăria pe viață.” Ne ajută mult să pricepem, noi, cei de azi, drama vieții lui Mihail Sebastian jurnalul său. PS. Eu, aici, în Ițcanii Sucevei, am trăit, copilărit cu evrei: doctorii Schecter și Breznitz, fotograful Bartfeld - cel căruia i-a picat pe casă un camion, de pe pasarelă...(parcă-l văd, acum, pe pohticiosul moș Bartfeld, cum tot aranja mirii/miresele în trafoarele lui.... cum băga capul sub ”fusta” aparatului de pe trepied și tot te îndruma/certa...oare unde or fi plăcile foto ale lui Bartfeld, o comoară pierdută?

Bug.”Nicolae Iorga scria că România e singura țară din lume... înconjurată de români”. După 1940 – în acel elan patriotic și militar, s-au descoperit multe așezări pur românești nu numai între Nistru și Bug, ci și între Bug și Nipru. În 1941, când trupele române recucereau Basarabia și Bucovina, sosise sorocul unui corect recensământ al populației românești de dincolo de Nistru. Chiar dacă Institutul Central de Statistică – condus de Dimitrie Gusti - fusese desființat din 1939, ucenicul lui Gusti, Anton Galopenția (o minte strălucită, ucis în 1950, în procesul Pătrășcanu) nu s-a lăsat învins! Anton a trimis dincolo de Nistru o echipă de tineri studenți entuziaști, 18 la număr. Eu, azi, în anul 2020, încerc să găsesc între ei cîteva nume cu ulterioară rezonanță: Corneliu Mănescu (o fi vorba de viitorul ministru de externe?), ori Ovidiu Bârlea (viitorul mare istoric al civilizațiilor?). Nu știu. Din păcate, entuziasmul echipei din 1941 s-a topit rapid (probabil și din pricina lipsei de mijloace pentru a continua investigația în teritorii de dincolo de Nistru). E evident că există sate, comunități românești cu mult dincolo de limita geografică impusă de imperiile cotropitroare.

Sex.- Iubi, preferi sexul oral sau anal? – Oral. Mai bine din oră’n oră, decât din an în an.

Deosebire.Ce deosebire este între București și Auschwitz? În principiu nici una, dar la Auschwitz era mereu gaz și curent.

Robie.”Pe măsură ce libertatea economică și politică se diminuează, libertatea sexuală tinde să crească în compensare. Iar dictatorul (dacă nu are nevoie de ”carne de tun” și de familii pentru a coloniza teritorii goale sau cucerite) va face bine să încurajeze această libertate. Împreună cu libertatea de a se răsfăța cu visele din timpul zilei sub influența drogurilor, a cinematografului și a radioului, ea va ajuta la reconcilierea subiecților cu robia acceptată, care va fi soarta lor.” (Aldous Huxley, ”Brave New World”) .

Îndemn.Pentru orice femeie care se plânge că ea e mereu singură, neînțeleasă, etc... Am ”haiducit-o” din cartea ”Vicii și delicii” a bunului meu prieten Dumi Brad: Zice Brădățanu (mie mi-e drag până și numele lui de familie, de obârșie...ce amiroase a rășină, a munte, a sănătate...): ”Unei femei singure: Dacă nu poți fi fruct, poți fi măcar floare”

Femeie.”Chiar și cea mai urâtă femeie este mai frumoasă decât cea mai frumoasă prostituată, deoarece faptul de a fi, ea, o femeie, o ființă...și nu doar un obiect, ca prostituată... îi dă o anumită grație, demnitate. Chiar și cea mai frumoasă prostituată e urâtă. Cum poți ”face dragoste” cu o femeie, dacă din start ai redus-o la condiția de obiect? Și atunci? Faci dragoste cu un manechin. Faci dragoste, practic, cu un trup mort, cu un cadavru. Faci dragoste cu banii tăi... Poți să posezi trupul... dar nu și sufletul.” (Osho)