„Petrecere pe plajă”

„Munţii românesci din Bucovina”

„Cine n’a cercetat de vr’o 5-6 ani încoace munţii românesci din Bucovina şi-i va cerceta acuma, are să se înspăimânte de unde a resărit de-odată atâta amar de jidovime şi cum de s’a încuibat ea aşa de tare în aceşti munţi, în carii, până nu de mult, era numai unde şi unde câte-o crâşmă jidovească. Începând dela Gura-Homorului şi până în vârvul Măgurei, nu este nici un singur oraş, sat şi cătun, în care să nu se afle acuma câte mai multe familii jidovesci aşedate pentru tot deauna. Cu deosebire însă în Vamă şi Căndreni s’au încuibat atât de mulţi jidovi, că vetrile acestor doue sate sunt mai cu desevărşire măturate de români şi bucşite de case jidovesci. Şi oare din ce trăiesc aceşti oameni veniţi ca vai de ei de prin toate părţile împărăţiei, şi mai ales din Galiţia? Partea cea mai mare dintre dânşii trăiesc de pe spatele şi din sudoarea poporului românesc, care a fost atât de neprecaut a-i primi fără cea mai mică băgare de samă în sânul său şi a se lăsa a fi înşelat şi esploatat în toate chipurile, mai ales însă prin camete şi beuturi spirituoase”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 7, Suceava, 15 August 1887.

„Petrecere pe plajă”

„Corul plugarilor din comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, aranjează de Duminică 17 August a.c. o mare petrecere de plajă care va avea loc în lunca comunală, în stânga râului Suceava, lângă podul de fier de cale ferată Dărmăneşti - Vatra Dornei. Începutul la ora 2 d.m., muzică excelentă. Bufet bine asortat. Intrarea benevolă. Venitul curat este destinat pentru mărirea fondului pentru procurarea unui aparat de radio pentru săteni. În caz de timp nefavorabil petrecerea se amână cu o săptămână. Toată lumea de bine este invitată a lua parte”.

„Cuvântul Ţărănimii”, Anul IX, Nr. 204, 17 August 1930.   

„Noi descoperiri arheologice în Suceava”

„În urma săpăturilor efectuate pe şantierul din centrul oraşului s-au descoperit locuinţe de meseriaşi, în special olari, datînd din a doua jumătate a veacului al XV-lea. Alături de locuinţele olarilor s-au găsit în acest sector şi resturi din inventarul unei locuinţe ce a aparţinut unui meşter care prelucra metale (cupru şi argint). Pe podeaua locuinţei s-au descoperit resturi de ştanţe, monede nereuşite, în timp ce în apropiere era un mic tezaur din 43 de piese de argint şi cupru din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Paralel cu săpăturile efectuate pentru a descoperi noi vestigii ale trecutului, care să permită studierea complexului feudal moldovenesc, se lucrează şi la consolidarea zidurilor cetăţii”.

„Zori Noi”, Anul XII, Nr. 3332, 17 August 1958.