Cum l-a transformat DNA-ul în „spion” şi „terorist” pe fostul senator Teodor Haucă

Fostul senator Teodor Haucă a fost implicat într-un dosar penal instrumentat de către procurorii structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dosar finalizat cu achitarea omului de afaceri din Rădăuţi. Dacă faptele pentru care a fost cercetat şi achitat Teodor Haucă sunt cele asimilare faptelor de corupţiei, respectiv cumpărare şi trafic de influenţă, anchetatorii au solicitat autorizaţia de urmărire, supraveghere şi înregistrare a fostului senator pentru cu totul altceva.

Practic, în lunile în care instanţa a autorizat misiunea de urmărire, Teodor Haucă, başca şi soţia acestuia şi şoferul firmei, ale căror telefoane au fost de asemenea interceptate, au fost „spioni şi terorişti”, pe scurt adevărate pericole la adresa României.

Potrivit solicitării celor de la DNA, interceptarea şi supravegherea s-au făcut în baza articolului 3, literele l şi f din Legea 51/1991 republicată, care stipulează fapte ce „constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României”.

Articolul 3, litera f stipulează următoarele: „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”, în timp ce la litera l se menţionează următoarele aspecte: „iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a)-k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii”.

Practic, supravegherea şi înregistrarea omului de afaceri Teodor Haucă au devenit o chestiune de viaţă şi de moarte, de care ţinea supravieţuirea statului român.

Cinci sticle de coniac, „bombele” cu care România urma să fie dinamitată

În contrast, la finalizarea cercetărilor, Teodor Haucă a fost trimis în judecată pentru chestiuni care nu au nici o legătură cu actele de terorism, sabotaj sau subminare a economiei naţionale.

„În data de 07 iunie 2013, inculpatul Haucă Teodor ar fi acceptat promisiunea unor foloase viitoare de la un om de afaceri (n.r. - chipurile martor denunţător) şi a primit, tot în cursul lunii iunie 2013, de la martorul denunţător, în Chişinău, cinci sticle de coniac, în cuantum de 50 de euro, iar în cursul lunilor iunie-iulie, respectiv în data de 09 septembrie 2014, i-ar fi pretins aceleiaşi persoane, pentru inculpatul Anton Dan (n.r. - fost judecător la Curtea de Apel Iaşi), achitarea unui dejun şi a unei nopţi de cazare în Chişinău. Aceste foloase au fost primite, în contextul în care inculpatul Haucă Teodor şi-ar fi exercitat influenţa asupra unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Transporturilor, determinându-i pe aceştia să emită un număr de trei licenţe de transport, pentru societatea martorului denunţător”, se arăta în rechizitoriul de trimitere în judecată a omului de afaceri sucevean.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti nici aceste fapte mărunte nu au putut fi dovedite, astfel încât soluţia de achitare a venit firesc.

În concluzie, nu a existat nici o legătură între motivele pentru care DNA a solicitat interceptarea şi înregistrarea prin orice mijloace a lui Teodor Haucă şi cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Întrebarea care se pune este aceea dacă în acest caz ne aflăm în faţa unui abuz din partea celor din structura centrală a DNA, iar răspunsul nu poate fi decât evident „Da”.