Ion DRĂGUŞANUL

CALICEANCA. „Caliceanca e spre nord-est de Cernăuţi. O parte se întinde pe vale şi pe o coastă lungă, alături cu Prutul, iar altă parte ajunge spre Horecea, între două coaste. Caliceanca, din Cernăuţi, mai că nu se vede defel.

Aici se află o biserică veche de lemn, transmutată din Cernăuţi, în anul 1876, pe spesele Fondului. Ea era aşezată şi alcătuită de comuna bisericească, în 1783, pe locul bisericii ce se numea „Domnească”.

Biserica Domnească a fost făcută de principele Moldovei, Nicolae Alexandru, înainte de 1735, iar în anul 1779 a fost mutată, de la Cernăuţi, de pe piaţa Sfintei Maria, de lângă Fântâna Turcească, la Şerăuţii de jos.

Hramul bisericii din Caliceanca e la „Adormirea maicei Domnului”.

Şcoala e de 4 clase. În 1894, umblau 81 Români, 50 Ruteni, 67 Germani, 39 Poloni, 5 Cehi.

Aici e un Cabinet de cetire, „Sentinela”. Adunarea generală constitutivă a lui s-a ţinut Duminică, în 8 August 1897 stil nou.

Aici mai este şi o filială a Societăţii Doamnelor Române din Bucovina” [1].

În 17 iulie 1886, pe când săpau trei oameni o fântână în curtea gospodarului Ioan Marteniuc din Caliceanca, la adâncimea săpăturii de 3 metri a ţâşnit, deodată, din pământ o flacără albastră, care le-a fript mâinile şi picioarele, dar au primit imediat asistenţă din partea medicului orăşenesc, dr. Flinker. „Locul unde s-a săpat fântâna conţine mult cărbune. Flacăra seamănă să se fi iscat din gazele care erau închise sub pământ şi care, ieşind la aer, s-au aprins”[2].

În 1890, satul avea cinci învăţători, pe P. Pitei, V. Mihalescul, E. Semaca, B. Kowalska şi pe S. Klimaszewska.

În 13 septembrie 1903, la petrecerea filialei Societăţii „Doamnele Române”, au subscris, dintre localnici, Eleana E. Popovici, Maria Nicorovici, Secretara Mihalescul, Nicolai Voitco, Eusebie Scriba, Elisabeta Voitco, directorul şcolar Petru Pitei, Argir Verenca, Vladimir Voitco, Nichitovici, Mihai Hotincean, Ioan Rusac, Alexandru Mutruc, Nicolai Criclevici, George Mihalescul, Coca Sănduleac, Mihai Hluşco, Maria Costiuc, Arcadi Nicorovici, Ştefan Rusnac, Ilie Holenciuc, Dimitrie  German, Alexandra Luchianciuc, Ioan Zerniuc, Victor Mihalescul, Domnişoara Tauber, Ana Şcurei, Maria Hovaneţ, Zoiţa Couţun, Ştefan Coşara, Nicolai Hauriliuc, Georgi Criclevici, Nistor Teutul, Simion Humailo, Grafiţa Prodanciuc, Eugenia Perjul, Petrea Criclevici, Ludvig Sendec, Nicoluţa Prodanciuc, Alexandru Rus, Toder alui Vasile Coşara, Dimitrie Coşara, Ioan Guzic, Mihai Scobiac, Alexandru Lenchivschi, Florea Rostoţchi, Ana alui Vasile Coşara, Dimitrie Prodanciuc, Ilie Facas, Petrea Hrenco, Ioan Cohut, Ignaţ Foit, Gheorghiţă alui Ioan Marco şi Nicolai Lenco[3].