Preşedintele Traian Băsescu a interpretat, din nou, aria "Calomniaţi, calomniaţi! Până la urmă tot va rămâne ceva", folosind intenţionat cuvinte grele la adresa adversarilor săi.

Este uşor din poziţia de preşedinte al ţării să pui etichete: mafiot, oligarh, politruc, listaci, alături de ţigancă împuţită, păsărică! Traian Băsescu a obişnuit o ţară cu un limbajul său mult prea colorat şi chiar nedemn pentru funcţia pe care o ocupă. Din păcate, acest limbaj nu mai miră pe nimeni înscriindu-se în nota dominantă a societăţii româneşti din ultimii doi-trei ani, parcă cuprinsă de un delir general, cu personaje groteşti, care nu ştiu decât să înjure şi să jignească.

Ce pierde preşedintele-jucător în confruntarea din terenul politic, câştigă apoi prin atacuri furibunde, repetate, în afara jocului.

Miercuri seara, preşedintele s-a dezlănţuit din nou la adresa ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu, pe care n-a încetat să-l atace din momentul în care a cerut revocarea procurorului şef de secţie Doru Ţuluş din Direcţia Naţională Anticorupţie. Ca noutate a anunţat şi că ministrul Transporturilor va avea probleme, vrând parcă să demonstreze că justiţia e la degetul său mic şi că puţin îi pasă de prezumţia de nevinovăţie şi de separarea puterilor în stat.

Pentru şeful statului nu are nici o importanţă că rezultatele unui raport de inspecţie judiciară al Consiliului Superior al Magistraturii a constatat deficienţe la secţia lui Doru Ţuluş. Contează doar punerea lui Chiuariu la zid şi deschiderea a cât mai multe dosare pe numele miniştrilor liberali. Că doar e campanie electorală şi în 2008 vin alegerile locale şi parlamentare.

Curios este că atât timp cât Tudor Chiuariu a fost şef la Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF, punctul de contact al OLAF de la Bruxelles la Bucureşti) nimeni nu l-a acuzat de ceva şi nu a asociat numele acestuia cu cel al liberalului Relu Fenechiu. Pe atunci nu se vorbea de grupul mafiot de la Iaşi, deşi Chiuariu era tot în Guvern, din care însă făcea parte şi PD.

 

Nou episod în nesfârşitul război

 

Probabil, indiferent ce liberal ar fi venit în locul Monicăi Macovei la Justiţie ar fi avut parte de acelaşi tratament prezidenţial şi acum ar fi fost caracterizat drept "mafiot obraznic", "tânăr" ori "bătrân".

Şi acest episod face parte din nesfârşitul război Băsescu-Tăriceanu.

În cartea "După putere" scrisă de fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Havel, acesta dezvăluie relaţia tensionată pe care a avut-o, între 1992-1997, cu premierul Vaclav Klaus, actualul şef a statului ceh. Relaţia tensionată dintre cei doi era cunoscută, însă niciodată nu eu expus-o public şi nu au dat frâu liber antipatiei, responsabilitatea funcţiilor impunându-le să caute mijloace de rezolvare a problemelor ţării.

Exemplu contrar: luptele de gherilă dintre Băsescu şi Guvern, care afectează, din nefericire, toate instituţiile statului şi, implicit, cetăţenii.

Scenariul e acelaşi şi se repetă la nesfârşit. De data asta cu un mic incident pentru Băsescu. "Politrucul" Sassu nu l-a mai lăsat să se desfăşoare la postul public de televiziune. Nemulţumit că TVR nu şi-a deschis porţile când a solicitat să apară în faţa naţiunii, Băsescu a ajuns la B1 TV, unde a pus etichete celor pe care îi urăşte. La stilul de emisiuni tabloide ale lui Radu Moraru din ultima vreme, preşedintele Băsescu s-a încadrat perfect cu calomniile sale.

De la acuzaţii, devenite stereotipe, gen "relaţii mafiote între oameni politici, oameni de afaceri şi ziarişti", preşedintele a ajuns la atacuri la persoană. Pentru Băsescu, preşedintele-director general al TVR Alexandru Sassu este "un politruc" numit în fruntea televiziunii pentru a servi interesele celor care l-au instalat în funcţie, adică PNL şi PSD, ministrul Transporturilor Ludovic Orban "s-ar putea să aibă surprize de la justiţie", ministrul Justiţiei Tudor Chiuariu este "un tânăr mafiot obraznic", care serveşte o clientelă şi pe care premierul Tăriceanu nu l-ar fi numit ministru, dacă ar fi fost "dezlegat", iar maghiarii nu mai vor să fie reprezentaţi în Parlament de nişte "grofi" ca Marko Bela şi Verestoy Attila, politicieni "învechiţi", care sunt pentru secuime ceea ce este Ion Iliescu pentru România.

 

Vorbe cu greutate

 

De la orice alt politician atacurile ar fi putut trece neobservate, fiind puse pe seama campaniei electorale. Dar venind de la "mediatorul între stat şi societate" vorbele capătă altă greutate.

În mod normal, dacă cineva acuză ar trebui să şi dovedească, căci cel vizat de învinuiri nu poate face proba negativă. Dacă preşedintele ar fi dat în judecată pentru calomnie, judecătorul va fi pus în situaţia să ceară proba verităţii.

Dar, o afirmaţie precum "un tânăr mafiot obraznic" va rămâne în mintea românului, iar dacă preşedintele o repetă la fiecare ieşire televizată, cetăţeanul va rămâne cu certitudinea că "ştie şeful statului ce ştie", mai ales în contextul în care acesta face referiri la acte din dosar de urmărire penală - prezentate pe televiziunea naţională - privind un fost ministru (vinovat ori nevinovat) sau la ameninţări voalate la adresa unui ministru în funcţie care va avea în curând surprize în justiţie.

La începutul săptămânii, Băsescu era revoltat că i s-a cerut să revoce un procuror de la DNA înainte de expirarea mandatului de trei ani. Dar dacă după trei ani se va dovedi că procurorul care i-a dat informaţii preşedintelui nu era mai curat decât cei pe care Băsescu i-a indicat miercuri seara?

Atunci, şeful statului oricum nu are nimic de pierdut şi eventual se va putea debarasa fără regrete de anchetatorii cu care colaborează acum şi cărora le sugerează să deschidă dosare şi altor miniştri. Dar tot până atunci vor trece toate alegerile.

Aria calomniei interpretată pentru electorat poate continua fără probe şi fără probleme.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Aria calomniei în interpretarea lui Traian Băsescu.

Comentarii