Anna Kurnikova: Pentru mine căsătoria nu a fost niciodată cel mai important lucru

Fosta jucătoare de tennis Anna Kurnikova a declarat, într-un interviu acordat Daily Mail, că pentru ea căsătoria nu a fost niciodată cel mai important lucru, astfel că nu a făcut acest pas cu iubitul ei, Enrique Iglesias.

Anna Kurnikova a schimbat imaginea tenisului feminin în perioada adolescenţei, cu talentul, picioarele ei lungi, zâmbetul fermecător şi părul ei blond. Dar deşi a atras atenţia întregii lumi, a fost nevoită să se retragă din activitate din cauza unor probleme la spate, în 2003. Acum are 29 de ani şi locuieşte în Miami împreună cu iubitul ei, cântăreţul Enrique Iglesias.

Rep.: Cum te simţi uitându-te în urmă, la cariera ta ca jucătoare profesionistă?

A.K.: E ciudat, uneori mă simt ca şi cum nici măcar nu mi s-a întâmplat mie, dar în acelaşi timp mă gândesc: Uau! Am trăit asta. Eram atât de tânără. Singurul meu regret este că nu am reuşit să îmi rezolv mai bine problemele de sănătate. Eram foarte fragilă, mă accidentam mereu. Trupul meu nu era făcut chiar pentru sport. Imaginaţi-vă ce s-a întâmplat cu oasele mele după 20 de ani de sport şi antrenamente de şase ore pe zi.

Rep.: Cu tot sportul nu simţi că ai pierdut multe din viaţa normală de adolescentă?

A.K.: Da şi nu. Te maturizezi atât de repede… La 15 ani fusesem pe toate continentele, dar la 20 nu eram la facultate. Am pierdut mult din experienţa şcolilor, din lucrurile pe care adolescentele obişnuite le fac.

Rep.: Unii ar spune că a meritat. Care consideri că a fost cea mai mare realizare a ta în tenis?

A.K.: Eu am avut mereu o satisfacţie personală, după fiecare meci. Indiferent dacă am învins-o pe Steffi Graf, pe Martina Hingis sau o jucătoare aflată pe locul 200 în clasamentul mondial. Nu conta, ceea ce era important era cât de bine mă descurcasem eu. Per total sunt satisfăcută de cariera mea. Am plecat din Uniunea Sovietică când totul era încă foarte strict acolo şi nu mulţi sportivi au reuşit să vadă toată lumea.

Rep.: Şi ai devenit faimoasă nu numai datorită evoluţiilor tale în tenis ci şi pentru felul în care arăţi. Te-a durut când oamenii au spus că eşti doar o figură frumoasă?

A.K.: Bineînţeles. Sunt om şi uneori am fost deranjată. Dar cu timpul ţi se îngroaşă pielea. Adevăraţii iubitori de tenis ştiu ce am realizat (clasarea pe locul 8 în lume) şi eu ştiu că am muncit foarte mult. Dacă aş fi fost numărul 100 mondial nu cred că oamenii ar fi vorbit despre cum arăt, pentru că sunt multe fete frumoase în tenis. Însă oamenii nu vorbesc despre ele dacă nu sunt în top 10.

Rep.: Joci tenis de când erai foarte mică. Probabil că a fost frustrant când a trebuit să te retragi.

A.K.: A fost înfricoşător să renunţ. Când m-am retras, în 2003, aveam 22 de ani, şi când joci tenis de la 5 ani acest sport este viaţa ta. Mi-a trebuit ceva timp să mă regăsesc, să cresc şi să mă adaptez.

Rep.: Care a fost partea bună a retragerii, a libertăţii?

A.K.: Puteam să stau trează până la miezul nopţii. Nu mă refer aici la ieşit în cluburi sau la chestii de genul acesta, ci doar la faptul că ştiam că nu trebuie să fiu în pat la ora 22.00 deoarece nu trebuie să mă trezesc la 07.00 ca să mă antrenez. Şi puteam să mănânc ceea ce îmi plăcea, nu doar paste ca să-mi energizeze corpul.

Rep.: Pe cine admiri cel mai mult în tenisul feminin de acum?

A.K.: Evident, le admir pe surorile Williams, care au reuşit să îşi menţină cariera pe termen lung. Au fost foarte inteligente. Oamenii le-au criticat pentru că nu au participat la toate turneele, dar ştii ce? Ele încă sunt în tenisul profesionist la 28, respective 30 de ani, deci au făcut bine ce au făcut. Faptul că încă joacă la această vârstă este minunat. Corpul meu nu a făcut faţă. Cred că uneori am jucat mult. Aş fi avut o carieră mult mai îndelungată dacă aş fi procedat ca ele.

Rep.: Însă probabil că acum nu eşti Miss Leneşă.

A.K.: Nu, am crescut într-un mediu disciplinat, ca în armată. Îmi place asta. Sunt şi puţin perfecţionistă. Pun în continuare prea multă presiune asupra mea. Chiar şi atunci când gătesc ceva trebuie să arate extraordinar. Prietenii şi familia îmi spus: Este ok, relaxează-te. Nu este sfârşitul lumii. Dar eu le spun: Nu. Trebuie să fie perfect. Trebuie să mă mai relaxez câteodată.

Rep.: Este acest lucru valabil şi pentru îmbrăcămintea ta? Petreci ore întregi ca să arate cum trebuie?

A.K.: Nu chiar. Nu îmi place să mă gândesc mult la ce voi îmbrăca, mereu aleg ceva simplu. Dacă acest lucru funcţionează câteodată, e bine. Dacă îmi plac jeanşii mei negri îi voi purta la infinit. Nu prea îmi plac lucrurile la modă, acesta este motivul pentru care clasicul este clasic.

Rep.: Eşti norocoasă că ai un fizic care arată bine în haine simple.

A.K.: Fac mult sport. Încă îmi place să mă pregătesc în sală. Mă antrenez două ore în fiecare zi. Pentru mine este printre cele mai importante lucruri, este timpul meu. De asemenea, mănânc corect, majoritatea timpului… Nu te poţi priva prea mult. Îmi plac pizza, ciocolata…

Rep.: Şi dacă ar trebui să alegi o ultimă masă?

A.K.: Ar fi aripioare de pui şi un burger.

Rep.: Să vorbim despre băieţi. Spune-ne despre Enrique.

A.K.: Este o persoană extraordinară. Dulce, bun şi cu un minunat simţ al umorului.

Rep.: În ce limbă vorbiţi între voi?

A.K.: Ha ha! În engleză. Eu vorbesc ok în spaniolă, dar nu foarte bine. Rusa lui este destul de bună. Bunica mea, care îşi împarte timpul între SUA şi Rusia, l-a învăţat câteva lucruri. Cred că ea şi prietenul meu se iubesc. Comunică doar uitându-se unul la celălalt şi făcându-şi semne cu mâna, pentru că ea nu vorbeşte deloc în engleză. Sunt foarte amuzanţi. Practic eu sunt translatorul

Rep.: Atât tu cât şi Enrique sunteţi sex simboluri. Cum faci faţă atenţiei venite din partea fanilor?

A.K.: Este ceva normal pentru noi. Cu cât Enrique are mai mulţi fani, cu atât sunt mai mândră şi fericită pentru el, deoarece adoră să cânte pentru fani.

Rep.: Oamenii spun mereu că vă veţi căsători. Te gândeşti să faci acest lucru doar ca să-i faci să tacă?

A.K.: Pentru mine căsătoria nu a fost niciodată cel mai important lucru. Cred în instituţia căsătoriei, dar nu am fost una din fetiţele care visează la rochii mari de prinţesă.

Rep.: Dar copii?

A.K.: Mi-ar plăcea să am, dar am doar 28 de ani. Şi sunt bucuroasă că încă nu am făcut copii pentru că în fiecare an simt că mă cresc pe mine însămi. Când voi fi pregătită, voi putea să le ofer copiilor mult mai multe decât am avut eu când eram mică. Mai am destul timp.

Rep.: Care este secretul frumuseţii tale?

A.K.: Somnul. Ştiu că este plictisitor ceea ce spun dar pentru creier, pentru frumuseţe şi pentru moral cel mai important este somnul. Nu îmi pasă dacă dorm de la 03.00 până la prânz sau de la 09.00 până la 06.00. Atâta timp cât dorm cel puţin opt ore, pot trăi apoi ziua din plin. Nu există o poţiune magică, trebuie doar să dormi suficient, să faci sport şi să mănânci corect.

Rep.: Cine în oraş, mult somn de frumuseţe şi Enrique… viaţa pare minunată acum. Îţi poţi imagina viaţa fără tenis sau vei juca până la 80 de ani?

A.K.: Tenisul este încă o parte importantă a vieţii mele şi sunt foarte implicată în acest sport. Voi participa la World Team Tennis League, în SUA, imediat după Wimbledon, şi de-a lungul anului joc meciuri demonstrative şi caritabile. Pentru mine este foarte important să particip la acţiuni caritabile, am colaborat cu Population Services International, Boys & Girls Club şi USO. Este foarte important să dau ceva înapoi şi, bineînţeles, să joc tenis cât mai pot.