Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Chiar dacă e un lucru mai puțin cunoscut, arborii foarte bătrâni, arborii morți în picioare și cei muribunzi, trunchiurile și ramurile căzute pe sol constituie unul dintre cele mai importante habitate pentru biodiversitate din Europa. O lipsă a lemnului mort în pădurile gospodărite și un management necorespunzător al ariilor protejate constituie motivele de bază pentru pierderea biodiversității în aceste păduri. Cele câteva păduri virgine care au mai rămas în Europa pot fi folosite drept mărturie vie a legăturilor dintre lemnul mort și biodiversitate.
Proiect transfrontalier România-Ucraina pentru gestionarea lemnului mort
Modul de gestionare a acestui lemn a făcut obiectul unui proiect care se derulează începând din ianuarie 2020 și se va finaliza în decembrie 2021, valoarea de finanțare a lui fiind de 324.942,5 euro, prin Programul Operațional Comun România-Ucraina pe perioada 2014-2020. Marți dimineață, în cadrul USV s-au întâlnit reprezentanții acestui proiect transfrontalier, între ei Ivanka Vasilin, din partea unui Institut de Cercetare Montană din Ucraina, Roman Volosyanchuk din partea unui ONG din Ucraina, cei doi fiind din regiunile Ujgorod și Ivano Frankiv. Proiectul a fost implementat în aceste două regiuni și în județele Suceava și Maramureș din România, la întâlnirea cu presa participând în afară de ei și șef lucr. Cătălin Roibu, responsabil cu implementarea proiectului la Facultatea de Silvicultură din USV, Monia Martinez, în calitate de reprezentant WWF (World Wide Fund for Nature) Romania și manager de proiect, alături de alți reprezentanți WWF. Acest proiect își propune să dezvolte soluții de bună practică de management pentru lemnul mort, în pădurile de producție. Proiectul conține studii comparative între pădurile naturale și pădurile de producție, tocmai pentru a transfera învățăturile despre modul de gestionare a lemnului în mod natural, într-o pădure naturală, către o pădure de producție. Scopul îmbunătățirea rezistenței pădurilor la schimbările climatice și a calității producției, cu beneficii pentru comunitățile din jur.
Implementare de proiect în cadrul unor codri seculari din cele două țări
Reprezentanții Universității ”Ștefan cel Mare”, prin personalul din cadrul Facultății de Silvicultură, s-au ocupat de implementarea științifică a proiectului. Șef lucrări Cătălin Roibu a relatat despre organizarea proiectului: ”Acesta s-a bazat pe amplasarea unor suprafețe de probă circulare în păduri naturale și păduri gospodărite, în România în Codrii Seculari de la Strâmbu-Băiuț din Maramureș, care sunt poligon Unesco și în pădure gospodărită acolo, iar în Ucraina a fost folosit același design experimental. Practic au fost inventariate peste 30 de caracteristici pentru fiecare arbore, iar la final am propus și produs o nouă metodă de inventariere a lemnului mort, o metodă care este foarte expeditivă și care oferă rezultate foarte bune, statistic semnificative, iar cei care vor lucra în producție vor putea implementa această nouă metodă. Datele științifice ale proiectului au fost discutate și analizate la final de specialiști din universitățile Suceava și Ujgorod, silvicultori de la diferite niveluri, din România și Ucraina, iar măsurile vor fi cuprinse într-un ghid de bune practici care va fi livrat celor care se ocupă de pădurile de producție, unde lemnul mort să fie conservat într-un anumit procent, cum să se facă inventarierea, cât lemn trebuie să rămână în pădure.”
Lemnul mort trebuie să rămână în pădure pentru că asigură rezistență pădurilor. În lemnul mort se găsesc specii de insecte care sunt pe lista roșie a speciilor, deci pe cale de dispariție. Ele acolo își găsesc locul, își au habitatul, iar tot acolo există specii pare parazitează dăunătorii pădurilor. Eliminând complet lemnul mort din pădure, eliminăm și această entomofaună, prietena pădurii, dăunătorul putând să se dezvolte mai rapid. Concluzionând, lemnul mort are un rol benefic pentru biodiversitate, pentru că oferă adăpost și hrană anumitor specii și permite reciclarea nutrienților din sol, atenuând schimbările climatice.
Beneficiarii proiectului sunt universitățile, care pot beneficia de acest ghid prin dezvoltarea unor programe de masterat și doctorat, managementul lemnului mort neexistând până în prezent ca obiect de studiu de profil. De ghid vor beneficia de asemenea unitățile de management a pădurilor și institutele de certificare a pădurilor. De asemenea, după finalizarea acestui proiect se va organiza un curs de formare pentru beneficiari, cărora li se va transfera această metodologie pe care să o folosească în teren.
