„Radarul pădurilor”, modificat la nivel naţional, după testarea sa în judeţul Suceava

Noul program informatic de urmărire a circuitului masei lemnoase, din pădure până ce ajunge să capete diverse utilizări – cunoscut drept „Radarul pădurilor”, se aplică, începând de ieri, la nivelul întregii ţări. Deocamdată, utilizarea sa este încă la nivelul de testare, dar din 8 octombrie sistemul va deveni obligatoriu.

La Suceava, acesta a fost pus în aplicare cu o lună mai devreme, ca program-pilot, iar în urma experimentării utilizării sale în judeţul cu cea mai mare suprafaţă de păduri din ţară au fost făcute o serie de modificări ale funcţionalităţii sale la nivel naţional.

Populaţia nu va fi afectată în exploatarea lemnului pentru uz casnic

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană, a anunţat recent că în urma testării sistemului de control, cunoscut ca "Radarul pădurilor", în nouă judeţe din ţară (Alba, Argeş, Bihor, Caraş-Severin, Covasna, Sibiu, Suceava, Vâlcea şi Vrancea), au fost făcute unele modificări de natură tehnică, pentru clarificarea unor aspecte.

Una din cele mai importante modificări, cu impact asupra populaţiei care utilizează lemnul de foc pentru asigurarea căldurii necesare, este cea de creştere a cantităţii de lemn care poate fi transportată de cetăţeni cu atelaje hipo.

Această măsură a fost luată ca urmare a observaţiilor transmise de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Suceava, în urma testării noului sistem SUMAL.

Conform variantei iniţiale a Hotărârii de Guvern nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, cantitatea maximă de lemn care poate fi transportată de cetăţeni cu atelaje hipo, pentru uz casnic, era de numai un metru cub, în vreme ce, de obicei, căruţele au o încărcătură de minim 2 metri cubi de masă lemnoasă, în unele cazuri chiar şi 4 metri cubi, aşa cum sunt cele de la Marginea, construite special pentru a fi mai încăpătoare.

„Cantitatea de lemn care poate fi transportată de cetăţeni cu atelaje hipo, pentru uz casnic, a crescut de la un metru cub la trei metri cubi pe transport. În această situaţie, cel care transportă nu trebuie să mai obţină codul online, ci primeşte aviz de la lucrătorul silvic, în maxim şapte zile”, a precizat Cezar Ţăpuleasa, inspector-şef adjunct al ITRSV Suceava, responsabil de implementarea noului sistem de control la nivelul judeţului Suceava.

Drumurile dificile şi termenele de valabilitate a avizelor de însoţire

O altă modificare importantă adusă sistemului informatic „Wood-traking”, care impune tuturor agenţilor economici şi celor cu atribuţii de control în domeniu să utilizeze smartphone-uri sau tablete conectate la internet, vizează perioada de valabilitate a avizului de însoţire a masei lemnoase.

Măsura a fost propusă tot ca urmare a constatărilor din teren, pe durata testării sistemului la Suceava.

„Era prea mic timpul acordat pentru efectuarea unui transport cu masă lemnoasă. De exemplu, pentru traseele de până la 50 de km, 6 ore era prea puţin. Valea Cârlibabei are 40 de km, dar la cât de greu se circulă pe acolo, există riscul să nu fie parcursă nici în 6 ore. Mai mult, trebuie să se ţină cont şi de o defecţiune care poate să apară la utilajul de transport, care nu poate fi anunţată nicăieri. Acesta a fost motivul pentru care a fost solicitată modificarea valabilităţii avizelor de însoţire pentru distanţele mai scurte”, a explicat adjunctul ITRSV Suceava.

Dacă anterior, pentru distanţe de până la 50 de km, înainte, avizul de însoţire era valabil doar timp de 6 ore, acum, valabilitatea acestuia este de 10 ore.

Între 50 şi 100 de km, avizul de însoţire era valabil timp de 12 ore, acum fiind modificat la 14 ore de valabilitate.

Mai mult, pentru ca la aplicarea legii să nu existe nici un fel de dubiu, s-a solicitat să fie precizate clar modalităţile de încadrare a distanţelor.

Zonele fără acoperire şi expirarea codului offline

O problemă reală, cu care s-au confruntat agenţii economici suceveni, a fost cea a expirării prea rapide a valabilităţii codului offline, generat pentru exploatările de masă lemnoasă din zonele fără acoperire pentru internetul mobil.

De exemplu, dacă un transport de masă lemnoasă pleca din pădure seara târziu, iar cel care îndeplinise formalităţile necesare, obţinând codul offline, nu făcea în aceeaşi zi şi înregistrarea online, dimineaţa se trezea că sistemul este blocat şi se află în ilegalitate cu lemnul pe care el l-a adus legal, dar nu a putut să îl introducă în sistemul online, de obosit ce era sau pentru că nu a avut acces la internet.

În urma observaţiilor transmise din Suceava, sistemul „Wood-traking” a fost modificat, astfel încât codul online în baza codului offline se poate obţine în 12 ore, faţă de 6 ore, cât era prevăzut iniţial.

Printre „scăpările” sistemului informatic aflat în teste se număra emiterea avizelor necesare pentru vegetaţia din afara fondului forestier, care nu era deloc reglementată (acum, avizele respective sunt emise de ocolul silvic care face punerea în valoare), dar şi o serie de avize necesare pentru masa lemnoasă comercializată în pieţe.

O altă problemă care ar fi pus în dificultate agenţii economici era limita de numai 30 de zile în care putea fi transportat lemnul exploatat de pe o partidă primară, scos la drumul auto. În urma sugestiilor transmise de la Suceava, limita de timp a fost modificată la 60 de zile, ţinându-se cont de faptul că numai procedurile de licitaţie durează uneori mai mult de o lună de zile, ceea ce făcea ca lemnul respectiv să nu mai poată fi transportat şi nici vândut în mod legal.

Acces diferenţiat la informaţiile din noul SUMAL

Un aspect oarecum ciudat, constatat pe durata testării programului la Suceava, a fost faptul că toţi utilizatorii aveau acces la toate componentele programului.

De exemplu, user-ul şi parola agenţilor economici le ofereau acestora acces la partea de verificare a programului, care ar fi trebuit să fie vizibilă doar pentru Poliţie şi inspectorii ITRSV.

În urma sesizărilor venite din judeţele în care a fost testat programul, utilizatorii sistemului „Wood-tracking” au fost restricţionaţi la accesarea unor date din sistem, în funcţie de atribuţiile categoriei de utilizatori din care fac parte.

Reducerea cantităţilor de masă lemnoasă de pe piaţă, un prim efect

Faptul că noul program informatic de urmărire a circuitului masei lemnoase a fost mai întâi testat ca aplicabilitate a dus la îmbunătăţirea sa în numeroase aspecte, una dintre noutăţile introduse fiind şi verificarea legalităţii unui transport de masă lemnoasă chiar şi din verificarea numărului maşinii aflate în trafic.

Chiar dacă HG 470 intră în vigoare de la 8 octombrie, când se termină perioada-pilot şi se aplică sancţiuni celor care nu respectă prevederile impuse de lege, în perioada de testare tot există obligativitatea utilizării sale de către toţi cei implicaţi în activităţi de exploatare, transport, prelucrare şi comercializare a masei lemnoase.

De exemplu, pentru neutilizarea sistemului de către un agent economic, la prima abatere este notificat, iar la a doua abatere i se retrage acordul de utilizare a documentelor cu regim special, încât nu îşi mai poate desfăşura activitatea.

„Cu siguranţă programul va fi îmbunătăţit şi deja, din informaţiile neoficiale, are efecte pe piaţă. S-a constatat o reducere a materialului lemnos intrat pe pieţe, concomitent cu o creştere a preţurilor acestuia. Acesta este efectul faptului că au fost diminuate transporturile ilegale de material lemnos, vizibil în special prin cantităţile de cherestea existente pe pieţele din judeţ”, a concluzionat Cezar Ţăpuleasa, inspector-şef adjunct al ITRSV Suceava.

Practic, măsura le convine agenţilor economici care s-au adaptat mai uşor noilor reglementări, pentru că pot obţine preţuri mai bune pentru produsele lor, odată ce sunt eliminate sau măcar reduse pe piaţă cantităţile de masă lemnoasă exploatate ilegal.