Primarii din localităţi cu mulţi romi cer posturi de jandarmi din cauza numărului mare de furturi şi scandaluri

Consiliile locale din şapte localităţi ale judeţului au înaintat în ultima perioadă solicitări scrise către Jandarmerie, în care vin cu argumente legate de probleme de asigurare a ordinii publice şi cer înfiinţarea de grupe de jandarmi. Este vorba de şase comune şi de un oraş, în cinci dintre localităţi existând comunităţi importante de romi. Solicitările sunt însoţite de documentaţii privind situaţia infracţională existentă, număr de furturi, scandaluri, apeluri la 112 etc.

Romii din Mironu - Valea Moldovei, „abonaţi” la scandaluri de proporţii

Maiorul Bogdan Cornaci, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, a declarat: “Au formulat solicitări pentru înfiinţarea de subunităţi de jandarmi autorităţile locale din Arbore, Pătrăuţi, Valea Moldovei, Dorneşti, Suceviţa, Cârlibaba şi Cajvana. Solicitările sunt analizate la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care decide dacă există argumente suficiente şi se poate da curs acestora”.

Poate cea mai delicată situaţie în ceea ce priveşte problemele cu etnia romă sunt în satul Mironu, comuna Valea Moldovei. Aici, scandalurile şi bătăile dintre familiile de romi sunt la ordinea zilei, iar de multe ori lucrurile scapă de sub control, fiind nevoie de intervenţia grupelor de „mascaţi” de la Serviciul de Intervenţie Rapidă al Poliţiei ori de la Jandarmerie. De altfel, la nivel de Inspectorat de Poliţie, satul Mironu este considerat unul dintre cele mai problematice puncte, unde numărul de intervenţii cu efective sporite este foarte ridicat.

Primarul din Valea Moldovei, Constantin Moroşan, a declarat că populaţia comunei este de aproximativ 4.200 de locuitori, romii reprezentând 50% din total.

Primarul Constantin Moroşan a declarat: „Numărul mare de cetăţeni din această etnie şi conflictele dintre ei impun înfiinţarea unei grupe de jandarmi şi la Valea Moldovei. Avem un şef de post care are o oarecare autoritate şi vechime, plus trei poliţişti foarte tineri, practic nişte copii. Poliţiştii nu au cum face faţă problemelor, iar forţe de ordine suplimentare, care să poată efectua patrule, ar fi deosebit de utile pentru siguranţă”.   

Populaţie numeroasă, mulţi romi şi multe probleme la Pătrăuţi şi Arbore

O altă comună cu mari probleme este Pătrăuţi, cu o populaţie de aproximativ 5.000 de oameni, din care romi sunt în jur de 2.000. Şi aici s-a înaintat o solicitare de înfiinţare a unei gupe de ordine publică a Jandarmeriei. Furturile de material lemnos şi cele de pe terenurile agricole sunt în număr foarte mare, iar la Postul de Poliţie local sunt trei subofiţeri.

Primarul comunei Pătrăuţi, Vasile Breabăn, a declarat: „La noi este o comună mare şi cu multe probleme. Am făcut o solicitare ca să se înfiinţeze o grupă de jandarmi, însă deocamdată nu am primit nici un răspuns. Este mare nevoie de mai mulţi oameni de ordine.”

Arbore, o altă comună în care s-a solicitat înfiinţarea unei subunităţi a Jandarmeriei, are şi ea o numeroasă populaţie de romi, deşi marea lor majoritate s-au declarat români la recensământ.

Ionel Hrincescu, primarul comunei, a declarat: „Comuna este mare, la ultimul recensământ au fost numărate 7.400 de persoane, iar statisticile poliţiei arată că există multe scandaluri, apeluri la 112 şi furturi. Agenţii de la postul local nu au cum face faţă, le este imposibil”. El a explicat că în momentul de faţă la postul local de poliţie sunt doar doi agenţi, detaşaţi de la Poliţia oraşului Solca.

Unde şi de ce se mai solicită grupe de jandarmi 

O situaţie asemănătoare este şi în Dorneşti, unde există o importantă comunitate de romi, şi parţial la Suceviţa, unde romii trăiesc în satul Voievodeasa. În cazul comunei Suceviţa, considerentele înfiinţării unei grupe de jandarmi sunt şi de ordin turistic. 

Trebuie spus că atunci când într-una din aceste comune sunt probleme mai deosebite, anchetele sunt preluate de poliţişti de la structurile municipale şi orăşeneşti ori direct de ofiţeri de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean, însă înfiinţarea unei grupe de jandarmi locale este considerată foarte necesară pentru asigurarea de patrule şi pentru preîntâmpinarea furturilor, scandalurilor sau faptelor mai grave.

Alte două localităţi care solicită o grupă de jandarmi pentru supraveghere şi ordine publică sunt Cajvana şi Cârlibaba. În oraşul Cajvana considerentele ţin de mărimea populaţie, peste 9.000 de persoane.

Gheorghe Tomăscu, primarul oraşului Cajvana, a declarat că la poliţia din oraş lucrează cinci oameni, din care constant sunt la serviciu doar trei-patru, condiţii în care este absolut necesară o colaborare cu forţe de ordine de la Jandarmerie. Pentru primari varianta înfiinţării unor grupe de jandarmi este ideală şi în condiţiile în care costurile de salarizare nu intră în atribuţia administraţiei locale.

În fine, la Cârlibaba se solicită înfiinţarea unui post de jandarmi montan, în special din cauza problemelor cu braconajul din zonă.

Noile subunităţi ar putea fi înfiinţate prin redistribuiri de personal

În condiţiile austerităţii din cadrul MAI, cele şapte solicitări de înfiinţare a unor subunităţi de jandarmi ar putea fi aprobate doar în condiţiile unor redistribuiri de efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Suceava, cum s-a mai întâmplat de altfel în ultima perioadă.

Ultima subunitate de jandarmi din judeţ a fost deschisă în 2011, la Frasin, tot prin redistribuiri.  

În momentul de faţă, IJJ Suceava are subunităţi în următoarele localităţi: Suceava, Fălticeni, Liteni, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Rădăuţi, Vicovu de Sus, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Moldoviţei, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor şi Broşteni.