Nechita şi Fenechiu, gata să „fure” Sucevei 8,7 milioane de euro

Cel puţin 8,7 milioane de euro, care în final ar putea însemna de două ori mai mult, adică în jur de 18 milioane de euro, sunt aproape de a fi redirecţionaţi dinspre Suceava spre Iaşi. „Furtul” este posibil ca urmare a influenţei pe care liderii PSD şi PNL Iaşi, Gheorghe Nechita şi Relu Fenechiu, o au la nivel central, aceştia reuşind să-i determine pe reprezentanţii Guvernului şi ai Ministerului Transporturilor să accepte Iaşiul într-o competiţie la care pierduse startul şi nu mai avea cum să recupereze decalajul creat. Este vorba de staţia intermodală de la Dărmăneşti, care are toate şansele să nu se mai construiască, banii pentru investiţia de la Suceava urmând să fie trimişi pentru un proiect similar la Iaşi.

Banii pentru acest tip de proiecte urmează să fie alocaţi în baza Programului Operaţional Sectorial Transporturi, iar într-o primă fază au fost cuprinse şase locaţii în care urmau să fie construite staţii intermodale. Este vorba de Timişoara, Braşov, Constanţa Port, Bucureşti, Olteniţa/Giurgiu şi Suceava. Cel puţin aşa prevedea Ordinul ministrului Transporturilor nr. 457/2011. Numai că, la scurt timp după ce amicii lui Gheorghe Nechita şi Relu Fenechiu au ajuns la Bucureşti în structurile de conducere ale Guvernului şi ministerelor, s-a produs şi schimbarea. Pe 30 august 2012 este emis Ordinul 1358 al noului ministru al Transporturilor, în care este introdus un nou punct. Acesta are următorul cuprins: „Zona Iaşi, amplasată rutier şi feroviar pe reţeaua centrală TEN-T; conectare la viitoarea autostradă Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni; beneficiază de existenţa infrastructurii de transport pe cale ferată largă, facilitându-se astfel legătura feroviară cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia”.

Mai mult, în acest Ordin 1358 Suceava nu este prinsă cu un cost estimativ al lucrărilor. Şi asta în condiţiile în care este depus la Ministerul Transporturilor încă de pe 15 decembrie 2011. Iar dacă cei de la Bucureşti nu au aflat valoarea proiectului, „Monitorul de Suceava” le poate transmite că se ridică la 8,7 milioane de euro. Şi asta după ce a fost întors de câteva ori de la Bucureşti şi s-au mai tăiat o serie de cheltuieli, suma iniţială a investiţiei fiind estimată la 18 milioane de euro.

Toate aceste manevre dau serios de gândit asupra viitorului staţiei intermodale de la Dărmăneşti, dar şi a modului în care sunt privite lucrurile de anumiţi politicieni cu funcţii de răspundere în judeţ, dar şi de parlamentarii care ar trebui să ne reprezinte la Bucureşti.

Staţia intermodală de la Dărmăneşti ne-ar scăpa de traficul greu de pe străzi şi ar resuscita şi transportul feroviar

Pentru construcţia staţiei intermodale s-au luat în calcul iniţial trei locaţii. Este vorba de Staţia CF Dorneşti, Halta Văratec şi Halta Dărmăneşti. Din diferite motive de ordin tehnic, primele două locaţii au picat. A rămas în picioare doar varianta Dărmăneşti, primăria de aici având disponibilă o suprafaţă de teren de minim 20 de hectare pentru a realiza întreaga lucrare. În aceste condiţii, s-a realizat o asociere între Primăria Dărmăneşti, Consiliul Judeţean Suceava şi CFR, iar finalitatea urma să însemne staţia intermodală. Aceasta ar trebui să fie amplasată la aproximativ 5 km de Halta Dărmăneşti, în apropierea râului Suceava. Cuprindea în prima fază patru linii de transport CFR, parcare pentru tiruri, spaţii de depozitare, benzinărie, minihotel, spaţii de alimentaţie publică, precum şi sisteme de încărcare şi descărcare din vagoane şi tiruri, dar şi un punct vamal.

Pentru că celor de la CFR li s-a părut că sunt costuri prea mari, proiectul a fost refăcut, iar o parte din obiective au dispărut, respectiv spaţiile de depozitare, minihotelul, dar şi trei dintre cele patru macarale care urmau să fie achiziţionate pentru bunul mers al activităţii. Aşa se face că valoarea proiectului a scăzut de la 18 la 8,7 milioane de euro. Au rămas totuşi foarte mulţi bani care urmau să fie investiţi, plus locurile de muncă de acolo, în jur de 400, după estimări.

Pe lângă aceste avantaje, şoselele judeţului Suceava ar fi degrevate de traficul greu. Tot ceea ce venea din Ucraina, şi este vorba de tiruri din Rusia, Belarus, Ucraina sau Polonia, era preluat şi dus pe calea ferată spre Bucureşti, Giurgiu sau Constanţa. Automat, această preluare a mărfurilor cu trenurile ar fi dus la resuscitarea bolnavului numit CFR Marfă şi eventual creşterea numărului de salariaţi din domeniul feroviar.

S-au cheltuit deja 50.000 de lei pentru acest proiect

Pentru a depune în timp util acest proiect, reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava au dus o adevărată luptă contracronometru. Ajustat şi reajustat de mai multe ori, proiectul a fost realizat de o firmă din Oradea care gestionează o staţie intermodală particulară şi care cunoaşte cu ce se mănâncă această activitate. Chiar şi la cost redus, Consiliul Judeţean Suceava a scos din buget aproape 50.000 de lei pentru realizarea acestui proiect, deşi în mod normal ar fi avut de plată de aproape patru ori mai mult.