În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina este promovată internaţional pe unde radio, în cadrul unui proiect iniţiat de Radio România Internaţional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina.
La finalul concursului „De 15 ani împreună” vor fi aleşi patru finalişti, care vor beneficia de un sejur de şapte zile la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, iniţiat de Radio România Internaţional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
În periplul său prin Bucovina, redactorul Daniel Onea de la Radio România Internaţional (RRI) a făcut un popas la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, unul dintre cele mai mari centre eparhiale din România, unde l-a avut ca invitat, la microfon, pe ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.


Portret

ÎPS Pimen s-a născut în data de 25 august 1929, în satul Herăşti, comuna Grebănu, din judeţul Buzău. Mare iubitor al naturii, a crescut într-o familie simplă, de la ţară, care l-a învăţat ce înseamnă respectul pentru natură şi vieţuitoare. De mic copil, ducea animalele la păscut şi obişnuia să numere cei şapte munţi ai Vrâncioaiei. Soarta, însă, l-a adus în Bucovina, încă din 1957. Deşi a primit propuneri pentru a fi episcop în Canada sau în Statele Unite ale Americii, nu a putut să se despartă de România.

„Oamenii din această zonă a Sucevei, denumită şi Bucovina, sunt nişte oameni deosebiţi. Au un cult al muncii, lucrează ordonat. Au foarte multă dragoste de biserici şi adună din puţinul lor. Datorită muncii şi credinţei lor îi ajută pe cei din afara eparhiei cu material lemnos, cu cereale şi chiar cu mână de lucru. Am construit patru cămine de copii şi de bătrâni la construcţia cărora au participat voluntari în număr foarte mare. Ceea ce caracterizează această eparhie, Bucovina, sunt bisericile vechi, declarate monumente istorice. Şapte dintre ele sunt în evidenţa UNESCO. Sunt biserici din lemn după tradiţiile din timpul domnitorului Dragoş Vodă, biserici din piatră cu pictură interioară şi exterioară: Voroneţul, Suceviţa, Moldoviţa, Humorul, Vatra Moldoviţei, Mălineşti şi altele. Acestea au o bogată colecţie de carte veche, miniaturi de evanghelie pe pergament încă din secolul XV, broderii, la Putna, tot din secolul XV. Merită să faci un drum chiar şi pentru o singură broderie”, le-a povestit ÎPS Pimen, pe unde radio, ascultătorilor RRI.
Oaspetele redactorului Daniel Onea a mai completat că „Biserica nu are nici o putere când resursa principală, o proprietate întinsă, cu păduri, este confiscată. A fost confiscată de comunişti, iar clasa politică de după 1989 refuză prin tergiversare să o retrocedeze, cu motive fără acoperire legală. Ne îndurerează adânc când vedem atâta indiferenţă faţă de aceste valori de patrimoniu, când vedem atâta necinste. În perioada comunistă, deşi întâmpinam greutăţi, aveam o speranţă să fim salvaţi de americani şi de occidentali. Iată că am scăpat de sovietici şi suntem acum în Uniunea Europeană. Nu cunoaştem nici o binefacere a Uniunii Europene în ceea ce priveşte aceste valori de patrimoniu. Aceşti oameni din comunitatea europeană ştiu cât e de coruptă justiţia română. Nu pot impune, dar pot atrage atenţia. Ei atrag atenţia, dar în zadar.”
Întrebat de redactorul RRI, cum reuşesc bucovinenii să-şi păstreze credinţa, să meargă duminică de duminică la biserică, ÎPS Pimen a explicat: „S-a păstrat prin muncă, prin dragoste de ţară şi de biserică. Aceste virtuţi îi caracterizează îndeosebi pe bucovineni. Dragostea de muncă a slăbit în multe zone ale ţării, în Bucovina nu a slăbit. Dragostea de ţară şi biserică a fost o permanenţă. În timpul ocupaţiei austriece, a Imperiului Austriac, bucovinenii s-au luptat atât pentru păstrarea proprietăţilor, dar şi pentru păstrarea tradiţiilor bisericii noastre. Împăraţii Austriei au respectat biserica şi proprietatea bisericii. Au vrut să cumpere moşia de la Rădăuţi, care făcea parte din fondul bisericesc, iar când Mitropolitul de la acea vreme a răspuns că nu se pot vinde, potrivit canoanelor bisericii, Împăratul a dat ordin pentru încetarea oricăror tratative de cumpărare. Un străin de neam şi de credinţa neamului a respectat proprietatea.”

 

Crăciun în Bucovina, pentru Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţiului

ÎPS Pimen a ţinut să mai spună: „Crăciun în Bucovina înseamnă biserici pline de credincioşi. În Bucovina înseamnă daruri făcute de credincioşi la spitale şi la cei săraci. În Bucovina, Crăciunul înseamnă obiceiuri ocazionate de Anul Nou şi de naşterea omului. Dar să vedeţi şi un Paşte în Bucovina. Acesta înseamnă, ca şi la Crăciun, costume tradiţionale, dar şi prezenţa la biserică a credincioşilor, cu nenumărate feluri de mâncare pe care le binecuvântează biserica. Iar dacă vorbim de mâncare, trebuie spus că atât la Crăciun, cât şi la Paşte, şi în orice zi, orice fel de mâncare gătită de bucovinence place la orice om de pe faţa întregului pământ. Pentru că este cu un gust echilibrat, care place tuturor”.

 

Poftiţi în Bucovina

„I-aş pofti pe cei iubitori de turism şi de cunoaştere a lumii să vină în orice anotimp, să viziteze mănăstirile şi mai ales satele din zona de munte. Fie iarnă, fie primăvară sau vară. Nu se deosebesc cu nimic de peisajele atât de frumoase din zona Tirolului sau din zona muntoasă a Austriei. Vara vor avea posibilitatea să vadă flora. O bogăţie de flori, de plante, cum poate în rare locuri se pot vedea. Orice anotimp este frumos. Însă pentru vegetaţie, pentru flora şi fauna bogată, aş recomanda, merită să faceţi o excursie în zona huţulilor”, a mai spus ÎPS Pimen.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Oaspeţi la microfon: ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Comentarii