Google
 
sâmbătă, 29 nov 2008 - Anul XIII, nr. 282 (3963)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7786 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2746 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Alegeri

Cum se împart mandatele de parlamentar

Viitorii deputaţi şi senatori ai judeţului Suceava vor fi votaţi duminică, 30 noiembrie a.c., pe baza noului sistem electoral uninominal proporţional. În judeţul Suceava vor fi aleşi zece deputaţi şi patru senatori, care vor fi stabiliţi în funcţie de procentele obţinute de fiecare formaţiune politică, dar şi de numărul de voturi pe care fiecare candidat le va primi în colegiile pentru care şi-au depus candidatura. Singurii care vor fi siguri de mandatul de parlamentar vor fi doar candidaţii care reuşesc să obţină 50% plus unu dintre voturile dintr-un colegiu.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi candidaţi, care nu reuşesc să treacă de pragul de 50%, este posibil ca unul dintre ei, care reuşeşte să se claseze pe primul loc în colegiul său, să nu obţină şi mandatul de parlamentar. În aceste condiţii este posibil ca mandatul respectiv de deputat sau de senator să fie ocupat de candidatul situat pe locul doi, sau chiar trei.

Vă prezentăm în continuare modul în care s-ar putea împărţi mandatele de parlamentar într-un judeţ, aşa cum a fost publicat într-un articol din ziarul Cotidianul. De menţionat că acest ziar a prezentat o simulare făcută în baza rezultatelor obţinute la alegerile pentru consiliile locale din judeţul Ilfov.

 

Etapele împărţirii mandatelor de parlamentar

În prima fază se vor contabiliza la Biroul Electoral Central (BEC) voturile obţinute de toţi competitorii electorali şi se calculează care sunt formaţiunile politice care au trecut pragul de 5%. În cazul alianţelor, cum este cea formată de PSD şi PC, pragul este de 8%. Se verifică dacă există vreun candidat independent care să fi câştigat un colegiu cu majoritate de 50% plus unu, pentru a obţine direct mandatul. 

Apoi BEC verifică dacă în cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral există şase candidaţi la Cameră şi trei la Senat care să fi obţinut locul 1 în colegii. În caz că se înregistrează o astfel de situaţie, atunci se consideră că respectivul partid a trecut aşa-zisul prag alternativ, iar cei nouă câştigători de colegii vor deveni automat deputaţi şi senatori, respectivul partid urmând să fie reprezentat în Legislativ doar prin aceşti şase deputaţi şi trei senatori. (Sondajele de opinie de până acum nu indică o astfel de posibilitate.) 

 

Alocarea directă a mandatelor

Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifică dacă există candidaţi din cadrul partidelor parlamentare care au obţinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegătorii care au votat într-un colegiu. Candidaţii aflaţi în această situaţie devin automat parlamentari. Specialiştii estimează că vor fi în jur de 12-15 astfel de situaţii la Senat şi 25-30 la Camera Deputaţilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoană - PSD+PC la Senat şi Bogdan Olteanu - PNL se află printre cei creditaţi de sondaje cu peste 60% din intenţiile de vot, deci au mari şanse să obţină mandate în această primă etapă.) 

Urmează repartizarea proporţional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfăşoară la două niveluri, în circumscripţie (judeţ, Municipiul Bucureşti şi Circumscripţia pentru românii din străinătate) şi la nivel naţional.

Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.

 

Simulare a modului de împărţire a mandatelor în baza rezultatelor de la alegerile locale

Explicăm această etapă printr-o simulare în judeţul Ilfov, la Camera Deputaţilor. Intră în calcul doar partidele care au trecut pragul de 5%. Utilizăm în simularea noastră rezultate obţinute la consiliile locale.  

Colegiul 1:
PSD (20.220 voturi), PD-L (7.688 ), PNL (4.167), UDMR (350)

Colegiul 2: PD-L (15.784 voturi), PSD (10.919), PNL (8.429), UDMR (350)

Colegiul 3: PNL (13.374 voturi), PD-L (13.112), PSD (6.466), UDMR (350)

Colegiul 4: PNL (14.497 voturi), PD-L (10.290), PSD (7.974), UDMR (350) 

Într-o primă fază se calculează coeficientul electoral al judeţului, care se obţine prin împărţirea totalului voturilor obţinute de cele patru formaţiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea câte mandate se distribuie în această etapă şi ce partide le obţin în acest judeţ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obţinute de un partid la acest coeficient şi vom avea următoarele rezultate: PD-L - 1,39, PSD - 1,35, PNL - 1,20, UDMR - 0,04. Rezultă că, în Ilfov, PD-L, PSD şi PNL vor obţine sigur un mandat. Nu ştim însă în această etapă care dintre candidaţii acestor partide vor accede în Cameră. 

La acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele „resturi”. Aceste resturi de voturi şi de mandate, precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central. 

Urmează redistribuirea naţională. Se calculează într-o primă fază câte mandate au obţinut partidele în primele două etape; în funcţie de voturile primite de fiecare partid la nivel de ţară se calculează câte mandate mai au dreptul la nivelul întregii ţări; după ce se stabileşte numărul de mandate la care mai are dreptul fiecare partid, se face, la nivelul fiecărui partid, un clasament, în ordine descrescătoare, al voturilor primite ale tuturor candidaţilor care nu au obţinut vreun mandat în primele două etape.


Loteria împărţirii mandatelor

Luăm ca exemplu alianţa PSD+PC şi presupunem că a „obţinut” în primele două etape 25 de mandate de deputaţi şi, conform calculelor, mai urmează să primească, să zicem, 75 de mandate. Se aliniază ceilalţi 290 de candidaţi în ordinea descrescătoare a voturilor; cele 75 de mandate nu se vor atribui însă primilor 75 de clasaţi din 290, din cauză că există posibilitatea ca pentru unii dintre ei mandatele din colegiile în care au candidat să fi fost deja atribuite candidaţilor altor partide. Se va ajunge astfel în situaţia în care un candidat să zicem aflat pe locul 15 pe „lista” PSD+PC să nu obţină mandatul, dar să obţină altul clasat pe locul 189.  

 

Împărţirea mandatelor la nivelul judeţului

Pentru acesta se fac două liste cu competitori politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de „resturile” de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.

Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fără cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte. 

Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut, de exemplu, 30% din voturile exprimate şi a câştigat colegiul să fie surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 33 la sută din voturi în colegiile în care au candidat, fără să le câştige. De asemenea, un candidat care s-a clasat pe locul unu într-un colegiu ar putea să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în judeţ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidaţii acestuia, care a obţinut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obţinut un scor mai mare la nivel naţional.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum se împart mandatele de parlamentar.
 Vizualizări articol: 1557 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.0 din 6 voturi
Cum se împart mandatele de parlamentar3.056

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Craciun in Bucovina 2019
Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei