Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Rămân şi pe mai departe convins că meciurile amicale sunt complet nerelevante în raport cu cele oficiale, şi mai ales cu cele care înseamnă participarea la turneul final al unei competiţii importante, în situaţia actuală la cel al Campionatului European, până la startul căruia mai sunt doar două luni şi jumătate. În cele două partide, contra Irlandei şi Columbiei, am sperat că vom vedea Naţionalape care ne-o dorim şi la care tot visăm de vreo trei decenii, aceea care să facă spectacol, să joace avântat şi cu imaginaţie, fără prejudecăţi, fără complexe şi mai ales fără obsesia unor rezultate fals considerate "pozitive", adică nişte 0-0 "de palmares", în care nenorocitul ăla de punct smuls prin antijoc este considerat performanţă. Din speranţele noastre n-aş zice că s-a ales tocmai praful, dar nici vorbă de joc luminos şi dătător de speranţe. Ne-am complăcut în aproape clasicizata letargie, frecând mingea de colo-colo fără vreo intenţie de a crea pericol şi mai ales fără vreo sclipire în jocul care părea practicat de old boys. Sunt cât se poate de lămurit că fundaşul pe care îl vedeam veritabil stâlp al apărării, Drăgușin, este greoi, imobil şi apatic din construcţie, şi că pe unde bântuie el este vraişte în apărare: până se întoarce, până se opreşte, până întinde piciorul, faza fie s-a încheiat cu gol în poarta noastră, fie mingea e de ceva vreme în careul celălalt! În atac, mă întreb ce fel de vrăji i-or fi făcut Alibec şi Puşcaş lui Edward, astfel încât ăsta să nu vadă că ambii malaci sunt depăşiţi complet şi mereu de ceea ce se petrece în preajma lor. Cel mai cretin moment de când văd eu meciurile Naţionalei, de vreo 60 de ani, a fost cel în care Alibec, după un luft jenant, a reuşit şi să se rătăcească total în careul mic, învârtindu-se ca drogat în căutarea mingii care se ascunsese de el! Am înţeles că Edward a convocat acum ceva mai mulţi fotbalişti decât va putea duce la turneul final, unde limitae de 23. Primii doi care trebuie să se care sunt Alibec şi Puşcaş, cu urări de sănătate şi de odihnă plăcută în continuare.
