Gabriel MANȚĂ

Felul în care Sinner se metamorfozase într-un monstru ne-a păcălit pe toți. Pierduse un singur set, și acela mai mult concesiv, în fața lui Djokovic, pe care... îl anulase! Iar istoria întâlnirilor directe cu Medvedev ne arăta că depășise complexul în fața rusului, pe care îl învinsese doar de 3 ori, dar toate aceste victorii veniseră în ultimele 3 meciuri! Și atunci, unde a fost Sinner în prima oră (și ceva) de meci? Cineva spunea că primul break l-a ajutat să reintre în meci, dar mai corect spus l-a ajutat să ajungă la meci... În cam același timp scurs din semifinala cu Djokovic, italianul furniza o statistică uluitoare, având 90% puncte câștigate cu al doilea serviciu, în timp ce sârbul avea 45%... pe primul!!! Nu fac economie de semne de exclamație, era ceva din afara lumii tenisului așa cum o cunoșteam noi. Și atunci cum de mătura Medvedev cu el? Parcă ne întorseserăm în alte timpuri, când adolescentul Sinner intra ca rezervă la Turneul Campionilor și rusul îl întâmpina cu un 6-0 care-i comunica brutal faptul că tenisul e altfel în lumea oamenilor mari. Dar după al doilea break făcut de Medvedev în setul 2, a pâlpâit o lumină, o flacără. Un cumul de factori de natură tactică dusese la situația asta: Sinner lovea mai moale ca să nu-i dea ritm, numai că Medvedev venise și el cu un plan și nu mai stătea în spate, ”în ghivecele de flori”. Practic, ceea ce pregătise echipa italianului nu numai că era ineficient, ci se întorcea împotriva lui, făcându-l vulnerabil. Așa că în loc de constanță cu un adversar prezumtiv defensiv, a trecut la joc agresiv cu un adversar agresiv. Adică la jocul lui natural, că doar făcuse față cu brio atâtor alți jucători de forță, că doar ăsta e trendul în circuit. A fost prea târziu ca să întoarcă setul 2, venea prea de departe, dar a făcut un break și a avut minge pentru al doilea. Nu l-a reușit, dar devenise clar că meciul a căpătat o altă turnură. Și într-adevăr, de aici încolo Sinner aproape că a redevenit acel monstru cu rachetă. Spun ”aproape” pentru că la un singur capitol a fost realmente dezastruos: la scurte! A apelat la ele aiurea, mai întâi din lipsă de soluții, însă în continuare a ratat toate punctele și la scurte puse când i se schimbase starea de spirit și teoretic avea încredere în execuție. Din fericire pentru el, restul loviturilor erau acolo. Inspirat ”schiorul” că și-a completat echipa cu Darren Cahill, care a făcut acum un careu de câștigători de GS pe care i-a antrenat: Hewitt, Agassi, Simona, Sinner! Mai rămâne ca și italianul să devină lider mondial, precum ceilalți trei. Nu poate dura prea mult.