Doru POPOVICI

M-am plictisit de câte ori am scris despre felul în care presa de sport de la noi, fie ea scrisă sau radio-tv, abordează subiectul transferurilor de fotbalişti în ambele sensuri, adică şi ce aducem, şi ce (mult mai rar şi mult mai puţin) exportăm. Reducerea vânzărilor către lumea unde fotbalul este şi frumos, şi bogat are explicaţii simple: impresarii români au vândut fel de fel de "vopsiţi", inventând talent şi hărnicie acolo unde nu erau decât mingicărealăde doi bani şi golăneală. Până şi cei care aveau cât de cât calităţi şi darul muncii s-au dovedit, în imensa majoritate a cazurilor, perfect inadaptabili, tot din motive obiective: incapabili să se exprime, sălbatici în societate, educaţi la şcoalamanelelor şi a mahalalei, s-au simţit duşmăniţi de tot ce mişcă şi au revenit ultrarapid acasă, unde aceste "calităţi" trec neobservate, întrucât cam toţi le au în propriile bagaje! În mod neaşteptat, de puţini ani încoace, au apărut şi nişte puştani din alt aluat, care au fost acceptaţi în fotbalul adevărat, chiar dacă încă nu la echipe de mare anvergură, prin Italia, Spania, iar acum şi în Anglia. Acest Radu Drăgușin, din puţinele secvenţe în care ne-a fost adus pe ecran în afară meciurilor, s-a văzut că este un băiat absolut în regulă: serios, echilibrat, educat, cu bun-simţ, ba şi cu vocabular. Ca atare, interesul pe care l-a stârnit în Europa (aia bună!) nu este nicidecum surprinzător. Iar faptul că Tottenham şi l-a adjudecat finalmente după o dispută cu Napoli, Bayern şi (probabil) Barcelona ne bucurăşi ne dă speranţe într-o evoluţie pe măsuraaşteptărilor noastre. Nu am nicio îndoială că Radu Drăgușin se va impune şi acolo, cum a făcut-o şi la Genoa, iar dacă mai dă şi vreo două goluri cu capul (procedeul cel mai apreciat în Anglia) ca în cel cu Inter Milano, s-ar putea să-l vedem fie eternizat la Londra, fie căutat de Real, Barca, PSG ori Man City, echipe care nu se scumpesc când e să cumpere marfă de calitate. Bravo, Radule!