Doru POPOVICI

Ceva îmi scapă. Cred că am văzut cu toţii aceleaşi meciuri. Vorbesc despre cele din preliminariile europene (de fapt, pentru noi, "eliminariile"!), care au avut darul de a ne lămuri, pe cei care mai aveam ceva dubii în direcţia asta, căfotbalul românesc este altceva decât fotbalul! E de-a dreptul absurd să susţii că şi ăştia şi ceilalţi, de oriunde ar fi ei, practică aceeaşi meserie. Nu-i adevărat: ăia chiar muncesc, cât şi cum pot ei, pentru nişte bani (căde aia sunt profesionişti - asta le este profesia, meseria), în timp ce ăştia e clar că nu au habar ce-i aia muncă, la fel cum n-au habar nici ce-i ăla fotbal. După ce am văzut maimuţoii înmatriculaţi cafotbalişti în România puşi faţă în faţă cu nişte fotbalişti mediocri (dar fotbalişti!) din nişte ţări în principiu tot defavorizate, am înţeles că diferenţa majoră e în primul rând de caracter, de implicare, de conştiinţă, de bun simţ în ultimă instanţă. Nu am văzut la ceilalţi niciun nesimţit, nici în timpul partidelor, nici la executarea loviturilor de departajare, pe care toţi ăilalţi le-au abordat cu hotărâre şi concentrare, în timp ce maimuţoii noştri au văzut în ele un nou prilej de miştocăreala de maidan, nivelul maxim la care îi duce, pe fiecare din ei, singurul neuron parţial funcţional. Că nu ne-au minţit rezultatele umilitoare din preliminariile europene în privinţa valorii şi implicării alor noştri stau dovada meciurile imediat următoare, de la "intern", unde în etapa asta au jucat deja 3 din 4. Clujul a jucat şi a bătut tot scremut pe Chindia, după un meci absolut jenant, FCSB a smuls un egal de mare angajament după ce a alergat după egalare până în apropierea fluierului de final, în timp ce Craiova şi-a continuat prestaţiile perfect comice, jocul oltenilor sugerându-mi doar un hamster care învârte cilindrul ăla până crapă. Meciurile din această etapă, în care Sepsi joacă după ce termin eu articolul ăsta, n-au făcut decât să confirme că fotbalul este cu totul altceva decât hârjoana tălâmbă a neisprăviţilor din echipele noastre.