Gabriel MANȚĂ

Atențiune, urmează o afirmație riscantă, dar pe care nu cred că o voi retracta vreodată: meciul România – Coreea de Sud, de la Olimpiada 2020, este cel mai slab meci oficial pe care l-am văzut în viața mea! Cred că am cuprins tot, fiindcă am mai văzut câte un galop de sănătate în meciurile de pregătire, între echipe din eșaloane diferite. Nu a fost cazul acum, nu numai că acest 0-4 a avut loc la o competiție globală, dar nivelul a fost scandalos de slab de ambele părți. Adică nu s-a întâlnit Germania cu nu știu ce țară africană care nu știa să stea în zid, căreia să îi dea zece, ci două naționale comparabile ca performanțe. Am pus pe seama norocului rezultatul prim cu Honduras, iar părerea pe seama meciului cu Coreea nu se va schimba nici dacă terminăm în medalii. Cât timp nu a intervenit hazardul, a fost o țurcă. Apoi a venit o centrare pe care căpitanul nostru, Maris Marin, apărător improvizat, a atacat-o greșit în alunecare, încercând să respingă cu exteriorul. Nu a fost numai ghinion, ci și lipsă de deprindere, la astfel de faze te lași în alunecare pe lateral, ca să acoperi mingea. Doar astfel de faze puteau face diferența în câmp, așa că asiaticii ne-au pus mingea pe 6 metri, o indirectă venită ca o pleașcă în neputința noastră. N-am fost capabili să o convertim, așa că arbitrul a desăvârșit impotența generalizată din acest meci: Ion Gheorghe a luat două galbene efectiv pe degeaba, niciuna dintre intervenții nefiind de cartonaș! La așa meci, așa arbitru, un venezuelean care îl iertase pe Ghiță la o intervenție în tușă, mai dură decât ciocnirile alea inerente ale lui Gheorghe cu adversarul direct. Imaginea cu căpitanul Marius Marin la pauză, înjurând mut de morți și dumnezei, este expresia fotbalistului român. Așa se exteriorizează el, în loc să încerce să convertească situația în ceva bun. În repriza a doua nu se putea schimba nimic, să fim realiști, dată fiind penuria de jucători (Mutu cred că mulțumește cerului că nu a fost lăsat să se expună la așa ceva!). Să fim mulțumiți că am avut în față niște ageamii, alții ne dădeau fără număr. Coreenii au fost practic la același nivel cu noi, diferența a făcut-o eliminarea aia. Nu ne mai rămâne decât să sperăm că ne vine rândul în meciul cu Noua Zeelandă.