Gabriel MANȚĂ

Am citit undeva că Southgate, antrenorul Angliei, repetă loviturile de la 11 metri de 9 luni! Oare își închipuie cineva că asta ar trebui să conteze?! În primul rând că nu există continuitate în aceste 9 luni, că doar naționala Albionului nu s-a aflat în cantonament. Apoi, asta înseamnă dezvoltarea unei obsesii, pornită de la acel penalty decisiv ratat de Southgate în semifinala cu Germania, la Euro 1996, adică tot acasă. Nu a ajutat cu nimic rezolvarea acestei obsesii prin antrenarea loviturilor de la 11 metri, despre care multă lume îți poate spune că, dacă nu ești portar, nu se antrenează. Asta pentru că nu se poate induce la antrenament tensiunea din momentul departajării. Atenție, din momentul departajării, care este mult mai tensionat decât o oarecare lovitură de pedeapsă executată în timpul meciului. De-aia această loterie devorează cei mai mulți ”specialiști”, ultimul pe listă fiind italo-brazilianul Jorginho, despre care Mironică afirma chiar înainte de a executa că este un Messi al penalty-urilor. Între noi fie vorba, nefericită asociere, Messi însuși spunând într-un interviu că acesta este capitolul care ar trebui îmbunătățit în ceea ce-l privește. Am revăzut pe youtube seria accea din 1996 și am constatat următorul lucru: primii 5 executanți ai Angliei erau jucători maturi, iar toți au înscris! Al 6-lea a fost Southgate, care și el bătea spre 25 de ani. Privind acum lista executanților desemnați contra Italiei, constat că numai despre primii doi, cei care au marcat, se poate afirma că sunt jucători maturi. Următorii trei, adică toți cei care au ratat, au ani 23-21-19! Și dacă ar fi numai asta... Rushford (23) și Sancho (21), fotbaliști care bat suta de milioane, au fost introduși în minutul... 120, adică toată valoarea lor a fost redusă la un singur șut! Mi se pare o prostie colosală, ceva care-i încărca și mai mult pe acești tineri cu responsabilitate. Plus că această secvențiere nu este reprezentativă pentru un sportiv, este ca și cum finala Djokovic – Berrettini, ca să rămânem tot în zonă, s-ar fi decis la... ”cine dă mai mulți ași din 5 servicii”!

Știu că e ciudat ca după o finală să nu mă refer mai deloc la câștigători, dar părerea mea e că englezii sunt cei care au hotărât soarta trofeului, mai exact selecționerul Southgate. Ironic vorbind, italienii și-au făcut treaba, adică au ratat două lovituri, mai mult era greu chiar și pentru băieții cu care jucăm fiecare din noi pe sintetic. Greșesc?