Cinstire a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt făcută de preoţii pensionari din Protopopiatul Fălticeni

Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni, Asociaţia Umanitară „Credinţă şi Faptă” Fălticeni, în parteneriat cu Protopopiatul Fălticeni şi Muzeul Naţional al Bucovinei, au organizat recent, la Cetatea de Scaun a Sucevei, o activitate în care s-au adus rugăciune şi cinstire marelui voievod al Moldovei şi apărător al creştinătăţii, dreptcredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În prima parte a zilei a fost oficiată Sfânta Liturghie, după care, la Cetatea de Scaun a Sucevei, s-a săvârşit slujba Acatistului Sfântului Ştefan cel Mare, s-a făcut pomenire pentru vitejii ostaşi ai cetăţii și s-au împărţit colăcei vizitatorilor şi celor care au participat la rugăciune.

Aşa cum am aflat de la preot militar Cătălin Simion, după oficierea serviciului religios de un sobor de părinţi din care au făcut parte preoţii militari de la Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi preoţi pensionari din Protopopiatul Fălticeni, s-a vorbit celor prezenţi despre importanţa aducerii aminte a bravilor înaintaşi, despre valoroasa moştenire transmisă urmaşilor (Ţara, Neamul şi Credinţa), despre ţinutele militare de epocă purtate cu respect de elevii Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” la acest eveniment, despre drapelele de luptă ale Regimentului „16 Dorobanţi” din Fălticeni şi despre icoana Sfântului Ştefan cel Mare, în care este reprezentat cu un picior neîncălţat.

„Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare, a fost domnul Moldovei între anii 1457-1504, având cea mai lungă domnie din epoca medievală în ţările române. Înzestrat cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar, a considerat că toate realizările din timpul domniei sale au fost dar de la Dumnezeu.

Una din condiţiile principale ale canonizării este evlavia poporului, de care domnul Moldovei s-a bucurat ca nimeni altul. Astfel se face că, după canonizarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 20 iunie 1992, îl avem pomenit pe marele domnitor cu numele Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu data de pomenire 2 iulie. Sfintele moaşte se află de 517 ani la Mănăstirea Putna”, a precizat preotul militar Cătălin Simion.